Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Cercetătorii au identificat mecanismul care ne ajută să oprim gândurile negative

Cercetătorii au identificat mecanismul care ne ajută să oprim gândurile negative

Cercetătorii au identificat o substanţă aflată în zona creierului responsabilă cu ''memoria'' care permite eliminarea gândurilor negative şi explică de ce persoanele care suferă de anxietate, tulburare de stres post-traumatic, depresie sau schizofrenie nu reuşesc să scape de amintirile intruzive când acest mecanism se defectează, potrivit unui articol publicat pe site-ul Universităţii Cambridge la 3 noiembrie. 

''Capacitatea de a ne controla gândurile este fundamentală pentru bunăstarea noastră'', explică profesorul Michael Anderson de la Medical Research Council Cognition and Brain Sciences Unit, transferat recent la Universitatea Cambridge. ''Când acest mecanism nu mai funcţionează, apar simptomele celor mai grave afecţiuni psihiatrice: amintiri intruzive, imagini, halucinaţii, frământări, griji persistente şi patologice. Toate acestea sunt semnele unor afecţiuni mintale precum stres post-traumatic, schizofrenie, depresie şi anxietate''. 

Abilitatea noastră de a interveni şi de a opri gândurile nedorite este similară celei cu care controlăm acţiunile fizice. ''Nu am putea supravieţui dacă nu am avea capacitatea să ne controlăm acţiunile'', spune cercetătorul. ''Avem multe reflexe rapide care, de cele mai multe ori, sunt utile, dar câteodată trebuie să ne controlăm acţiunile şi să le oprim. Un mecanism similar trebuie să existe pentru a ne ajuta să oprim gândurile nedorite''. 

Un rol important în controlul acţiunilor îl are o regiune din creier care se numeşte cortex prefrontal şi care, recent, s-a dovedit că joacă un rol similar şi în controlul gândurilor. Cortexul prefrontal are în ''subordine'' alte zone din creier precum cortexul motor, care dirijează acţiunile, şi hipocampul, care controlează amintirile. 

În studiul publicat săptămâna trecută în revista Nature Communications, o echipă de cercetători condusă de Taylor Schmitz şi Michael Anderson au folosit un exerciţiu cunoscut sub numele ?Gândeşte/Nu gândi' pentru a identifica procesul cerebral care permite cortexului prefrontal să inhibe anumite gânduri. 

În timpul experimentului, participanţii au fost învăţaţi să asocieze între ele cuvinte fără vreo aparentă legătură, spre exemplu chin/gândac. În următoarea etapă, participanţii au fost rugaţi ca, la semnalul verde, să-şi amintească cuvântul, iar la semnalul roşu sa-şi inhibe gândul la acel cuvânt. Spre exemplu, dacă li se arata cuvântul ''chin'' şi li se dădea semnalul roşu, aceştia trebuiau să se uite la cuvânt, dar să nu se gândească la cuvântul asociat, ''gândac''. 

Folosind rezonanţa magnetică şi spectroscopia de rezonanţă magnetică, cercetătorii au putu observa ce se întâmplă în regiunile creierului atunci când participanţii încercau să-şi inhibe gândurile. 

Echipa de cercetători a demonstrat că abilitatea de a inhiba gândurile nedorite este realizată cu ajutorul unui neurotransmiţător - o substanţă din creier care permite celulelor nervoase să comunice - cunoscut sub denumirea de GABA. Nivelul diferit de concentraţii din hipocamp ale acestui neurotransmiţător sunt responsabile pentru capacitatea oamenilor de a bloca gândurile şi imaginile; persoanele cu o concentraţie mai mică de GABA sunt mai puţin capabile să controleze activitatea din hipocamp şi astfel nu au capacitatea de a opri gândurile nedorite. 

Descoperirea ar putea răspunde unei întrebări cheie despre schizofrenie. Studiile au arătat că persoanele afectate de schizofrenie prezintă hiperactivitate în hipocamp, ceea ce determină simptome precum halucinaţiile. Cercetările realizate pe persoane decedate au arătat că neuronii inhibatori (care folosesc GABA) din hipocamp sunt compromişi, iar cortexul prefrontal nu poate controla activitatea, ceea ce sugerează că hipocampul nu reuşeşte să inhibe gândurile nedorite care se manifestă sub forma de halucinaţii. 

Deşi studiul nu propune o formă de tratament, ar putea oferi o nouă perspectivă pentru tratarea simptomului gândurilor nedorite în afecţiuni precum anxietatea sau depresia, crede profesorul Anderson. ''Toată atenţia s-a concentrat până acum pe îmbunătăţirea funcţiei cortexului prefrontal'', spune acesta, ''dar studiul nostru sugerează că îmbunătăţirea activităţii GABA din hipocamp ar putea ajuta oamenii să oprească gândurile nedorite şi intruzive''. AGERPRES

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri