Gara de Nord va rămâne în forma care este, în condiţiile în care costurile estimate pentru reabilitarea ei depăşesc 200 de milioane de euro, iar la nivelul mecanismelor financiare europene nu a fost identificată o sursă de finanţare care ar putea să dea drumul unui proiect major de investiţii, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al companiei, Marius Chiper.
"Gara de Nord este un subiect foarte sensibil şi foarte disputat. Toată lumea studiază Gara de Nord, inclusiv municipalitatea Bucureştiului, care a făcut un Plan de Mobilitate Urbană şi studiază legături şi o integrare a acestui complex în infrastructura de transport multimodală a Capitalei. Noi avem, de asemenea, nişte discuţii de a integra Gara de Nord în nişte proiecte. De exemplu, a fost în discuţie proiectul Bucureşti-Aeroport Otopeni, care ne-ar fi permis să promovăm acest tip de lucrare şi să îmbunătăţim condiţiile din Gara de Nord. Gara de Nord este un proiect scump şi, din păcate, la nivelul mecanismelor financiare existente la ora actuală, nu am identificat o sursă de finanţare pentru ea şi din acest motiv încă ne mai gândim. Au fost nişte iniţiative gen PPP, concesiune, care ar fi permis o investiţie din alte surse, dar până în acest moment nu avem identificată o sursă de finanţare care ar putea să dea drumul unui proiect major de investiţii în Gara de Nord", a explicat Marius Chiper.
El a dat asigurări că lucrările de reparaţii şi întreţinere a Gării de Nord vor continua.
"Lucrările de reparaţii se vor face, ea va rămâne în forma în care este. Vom face întreţinere, vom repara acoperişul, zidărie, dar sursa pentru un proiect de modernizare din păcate nu avem", a spus Chiper.
Întrebat la cât se estimează nivelul costurilor de modernizare a Gării de Nord, şeful CFR SA a menţionat că depăşesc 200 de milioane de euro.
"Pot să vă spun estimativ că este vorba de peste 200 de milioane de euro, dar depinde mult de ce vrem să facem, de soluţiile tehnice prognozate. Depinde mult dacă vrem să introducem, aşa cum se face în ţările europene, liniile în subteran, depinde de foarte multe condiţii. Din păcate, v-am spus că nu am identificat o sursă de finanţare care să ne dea posibilitatea să mergem într-o parte sau în alta", a precizat Marius Chiper.
În context, acesta a adăugat că CFR SA are proiecte propuse pentru continuarea programului de reabilitare a gărilor.
"Noi am reuşit - în cadrul POS-T şi din alte surse (credite externe) să reabilităm 35 de gări din cele 41 din reşedinţele de judeţ şi vrem să închidem acest program. Mai avem şapte gări: Timişoara, Baia Mare, Satu Mare, Miercurea Ciuc, Târgovişte, Târgu Jiu şi Alexandria. Bucureştiul nu face parte din lotul acesta. Pentru Bucureşti trebuie să avem o altă abordare, dar pe celelalte le-am propus să continuăm reabilitarea în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare", a arătat Chiper.
Sursa - Agerpres