Măsurile destul de restrictive luate de autoritățile din China pentru a limita răspândirea virusului Chikungunya, transmis prin înțepăturile de țânțari, și imaginile cu chinezii mascați, care pulverizează substanțe pe străzi, ca la începutul anului 2020, fac înconjurul lumii și s-au viralizat pe rețelele sociale, unde se vorbește tot mai des despre „noua pandemie” și „noul COVID”. Specialiștii spun însă că virusul Chikungunya nu are potențial pandemic global datorită modului limitat de transmitere, iar riscul pentru țara noastră este, de asemenea, foarte mic.
Un focar major de Chikungunya, un virus răspândit de țânțari care poate provoca febră ridicată și dureri articulare, care a apărut în provincia Guangdong din China, atrage tot mai mult atenția, la nivel internațional.
Drone și restricții ca-n pandemie
Oficialii din domeniul sănătății din China au raportat peste 8.000 de cazuri de Chikungunya și, în ultimele săptămâni, au fost impuse măsuri dure pentru combaterea focarului, măsuri care le-au amintit oamenilor de cele luate la începutul pandemiei de COVID-19.
Astfel, televiziunea de stat chineză a arătat muncitori pulverizând insecticid pe străzile orașului, zonele rezidențiale, șantierele de construcții și alte zone în care oamenii pot intra în contact cu țânțarii. De asemenea, autoritățile au folosit drone pentru a încerca să găsească locuri cu apă stătătoare, unde țânțarii depun ouă, și au amenințat că vor amenda persoanele care nu golesc apa din recipientele exterioare cu până la 10.000 de yuani (1.400 de dolari).
De asemenea, s-a ajuns la spitalizarea obligatorie a celor care se îmbolnăvesc, iar farmaciştii au obligația să anunţe de urgenţă autorităţile, dacă ajung la ei persoane cu simptome.
Odată cu aceste măsuri, au început să circule în mediul online și informații alarmiste cu privire la „noua pandemie” și „noul COVID”.
„Riscul pentru România este aproape de zero”
„Circulă pe net și e viral pe WhatsApp și alte rețele sociale o nouă sperietură epidemică cu virusul Chikungunya. Negaționiștii se mobilizează deja să lupte cu piepturile goale împotriva abuzurilor și carantinelor impuse de «guvernele asupritoare» în «noua pandemie»”, a reacționat cercetătorul Octavian Jurma, pe Facebook, subliniind că riscul ca virusul Chikungunya să producă o pandemie (epidemie globală) este zero, iar „riscul pentru România este tot aproape de zero”.
„Negaționismul a devenit o mentalitate atât de răspândită, încât eforturile normale făcute de guvernul chinez de a limita răspândirea virusului fac înconjurul lumii la știri și pe rețelele sociale, de parcă am asista la debutul unei noi pandemii”, mai spune Jurma.
Potrivit acestuia, există totuși „un mic potențial epidemic regional (cum este cea curentă din Guangdong, China, cu peste 8.000 de cazuri), astfel încât orice autoritate națională sau regională responsabilă face eforturi să monitorizeze și să limiteze răspândirea acestui virus, în primul rând pentru a limita evoluția sa în forme mai virulente pentru om”.
Biostatisticianul explică, de asemenea, că acest virus nu are potențial pandemic global deoarece are un mod de transmitere limitat:
„- Nu se transmite prin aer, ci doar prin țânțari infectați din speciile Aedes aegypti și Aedes albopictus (Țânțarul Tigru Asiatic).
- Nu se transmite de la om la om, deci cei infectați nu sunt direct contagioși.
- Necesită climat cald și umed pentru ca țânțarii să se înmulțească.
- Există deja vaccinuri aprobate împotriva Chikungunya”.
Potrivit specialistului, ambele specii de țânțari sunt invazive și prezente în România: „Aedes albopictus circulă deja de mai bine de un deceniu în România, iar Aedes aegypti apare menționat din 2020, dar nu este confirmat ca prezență stabilă, deși circulă în bazinul Mării Negre”.
Simptomele infecției cu „Chikungunya” sunt mai puternice decât în cazul infecției cu virusul West Nile (care circulă deja în România tot prin țânțari) și cele mai frecvente sunt febră mare bruscă și dureri articulare severe, care pot persista timp de săptămâni sau chiar luni. Alte simptome includ: dureri musculare, dureri de cap, erupții cutanate, oboseală și, în unele cazuri, umflarea articulațiilor. Complicațiile sunt însă mult mai rare, iar mortalitatea mult mai scăzută decât în cazul infecției cu virusul West Nile.
Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA a emis, zilele trecute, un avertisment pentru călătorii care se îndreaptă spre China și alte țări care se confruntă cu focare, inclusiv Bolivia, Kenya, Madagascar, Mauritius, Mayotte, Réunion, Somalia și Sri Lanka.
Focarul din China, cauzat de adaptarea țânțarilor, nu de mutațiile virusului
Și dr. Yang Liu, profesor asistent la London School of Hygiene & Tropical Medicine (LSHTM), expert în bolile infecțioase care pot fi prevenite prin vaccinare și bolile sensibile la climă, majoritatea cercetărilor sale concentrându-se pe Asia, a declarat, ieri, că înmulțirea cazurilor din China nu este ceva neașteptat, în contextul în care țânțarii Aedes s-au stabilit în Guangdong de mulți ani, iar această provincie are o climă potrivită pentru reproducerea acestor vectori pentru bolile infecțioase.
„Importul de Chikungunya urmat de transmiterea locală nu este neașteptat. Ceea ce evidențiază acest episod nu este apariția unui nou risc, ci manifestarea unuia cunoscut - și importanța menținerii vigilenței, chiar și în regiunile cu sisteme de control al vectorilor puternice din punct de vedere istoric”, a declarat dr. Liu, într-o opinie postată pe site-ul universității.
Totodată, experta subliniază că, potrivit unui raport publicat recent în China, după secvențierea întregului genom a 190 de cazuri, nu există dovezi că virusul ar fi suferit mutații specifice recente ce ar fi putut crește capacitatea agentului patogen de a se transmite sau de a provoca forme mai severe de boală.
„Focarul actual pare a fi determinat mai mult de adaptarea ecologică decât de adaptarea virală”, a mai precizat ea.
Virusul Chikungunya a fost identificat pentru prima dată în urmă cu mai bine de șapte decenii (1952) în Tanzania și, în prezent, este întâlnit frecvent în mai multe state din Africa şi Asia.
16 mici focare în Franța
Conform celui mai recent raport al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), în acest an, până la 6 august 2025, doar „două țări din Europa au raportat cazuri de boală cu virusul Chikungunya: Franța (63) și Italia (două)”.
„Până în prezent, în 2025, autoritățile de sănătate publică din Franța au raportat 63 de cazuri de boală cu virusul Chikungunya dobândită local în 16 unități administrative locale diferite. Comparativ cu săptămâna 31, numărul de focare a crescut cu două în săptămâna 32. (…) Săptămâna aceasta, Italia nu a raportat cazuri noi de boală virală Chikungunya, dobândită local. Cele două focare, ambele cu câte un caz, rămân active”, se arată în raportul agenției Uniunii Europene, care a fost publicat săptămâna trecută.