Jurnalul.ro Ştiri Externe China forțează SUA să discute de la egal la egal

China forțează SUA să discute de la egal la egal

de Şerban Mihăilă    |   

Conștient de avântul economic și militar din ultimul timp al colosului pe care îl conduce și percepând probabil SUA ca pe o putere în declin, în special după rateurile administrației Trump în gestionarea pandemiei de coronavirus, președintele chinez, Xi Jinping, confruntă acum Casa Albă cu o nouă ordine mondială. Deceniile în care China nu a contestat poziția de lider global al SUA au apus, iar Beijingul transmite noii administrații americane că a venit vremea să discute de pe poziție de egalitate.

 

Încă din debutul primei întâlniri între oficialități de rang înalt din SUA și China după instalarea lui Joe Biden la Casa Albă, derulată luna trecută, în Alaska, a devenit clar că emisarii lui Xi Jinping nu au venit cu ramuri de măslin, ci cu o viziune agresivă despre o nouă ordine mondială. După cum era de așteptat, Yang Jiechi, principalul consilier pe probleme de politică externă al lui Xi, precum și șeful diplomației de la Beijing, Wang Yi, i-au cerut noului secretar de Stat american, Antony Blinken, să renunțe la toate taxele și măsurile restrictive impuse de fostul președinte Donald Trump, în cadrul războiului economic și tehnologic declanșat de acesta contra Chinei cu patru ani în urmă. Potrivit unor surse oficiale de la Washington care au vorbit ulterior despre derularea întâlnirii, responsabilii chinezi au dorit să restabilească acel „dialog recurent”, pe care americanii îl consideră o pierdere de vreme. Surpriza a venit însă în momentul când Yang a susținut, timp de peste un sfert de oră, un discurs moralizator despre problemele rasiale și eșecurile democrației americane. Membrii delegației chineze au acuzat SUA că îi „tratează de sus” pe toți interlocutorii lor, precizând că liderii de la Washington nu au niciun drept să țină altora prelegeri și să importe standarde pe tema respectării drepturilor omului și a democrației, atât timp cât sistemul american reprezintă o sursă de inechități sociale și rasiale. Scopul prelegerii, au afirmat oficialii chinezi, a fost, de fapt, acela de a transmite Casei Albe mesajul că Beijingul se consideră egal cu Washingtonul. Tot în cadrul întrevederii, emisarii lui Xi au precizat că problema suveranității Taiwanului, stat considerat de Beijing teritoriul său, este un subiect tabu, ce nu poate face obiectul unei negocieri cu americanii, protectorii de facto ai insulei cu 24 de milioane de locuitori.

 

Schimbare majoră de ton

Întâlnirea din Alaska marchează începutul unei politici diplomatice agresive a Beijingului față de SUA și o reevaluare fundamentală a strategiei lui Xi în privința Washingtonului. „China poate privi deja întreaga lume de pe poziție de egalitate!”, spunea Xi în martie, afirmație interpretată de mass-media chineze drept o declarație ce marchează faptul că, de acum înainte, gigantul asiatic nu mai are nicio inhibiție față de America. Momentul reprezintă o schimbare majoră pentru liderii chinezi, care, timp de decenii, nu au contestat poziția de lider mondial al SUA. Ei au urmat sfatul marelui lider Deng Xiaoping, care a îndemnat conducerea Partidului Comunist să nu iasă în evidență și să aibă un comportament rezervat în relația cu Casa Albă, așteptându-și rândul. Pentru Xi, vremea Chinei pare să fi sosit, mai ales că liderul de la Beijing se îndreaptă, în premieră pentru țară, spre un al treilea mandat de președinte, anul viitor, iar discursul său despre revirimentul naționalist, alipirea Taiwanului la patria-mamă și detenta fără precedent a economiei se bucură de o susținere largă în rândul conaționalilor lui.

 

Competiție pe față

În timp ce SUA descriu frecvent China drept un rival strategic, Beijingul a recurs până acum extrem de rar la astfel de termeni, preferând să pună accentul pe „cooperare” și „soluții câștigătoare” pentru ambele state. Războiul economic declarat chinezilor de către Trump, precum și semnele ce indică faptul că acesta va fi continuat de administrația Biden au determinat o schimbare majoră în politica Beijingului, care a început o competiție pe față cu SUA, în încercarea de a aduna cât mai mulți aliați. În timp ce Joe Biden dezvoltă un „NATO asiatic”, alături de Japonia, Coreea de Sud, India și Australia, și a raliat și UE la sancțiunile americane contra chinezilor pe tema nerespectării drepturilor omului, China a început să încheie înțelegeri comerciale și militare cu Iranul, Rusia și state din sud-estul Asiei. Goana după alianțe a devenit ostentativă, prevestind o înfruntare crâncenă între cele două superputeri.

 

Deocamdată, Xi se teme că Biden va ajuta tot mai mult Taiwanul și atrage atenția Casei Albe că Beijingul s-a schimbat radical și nu mai tolerează așa ceva.

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri