Până în momentul de față, China a refuzat să critice Rusia pentru agresiunea sa din țara vecină, pe care s-a ferit să o numească „invazie”. În același timp, însă, liderii de la Beijing insistă că suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor națiunilor trebuie menținute.
Întrebarea care se pune acum este dacă liderul chinez, Xi Jinping, este dispus să transforme această susținere retorică într-un sprijin material.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin, a acuzat, ieri, Statele Unite de „ațâțarea flăcărilor și alimentarea confruntărilor”, prin furnizarea de arme defensive Ucrainei. El a declarat că Beijingul „nu va accepta niciodată să fie arătat cu degetul, de către SUA, după cum nu va accepta nici coerciția și presiunea asupra relațiilor dintre China și Rusia.”.
O linie fină și contradictorie
China a încercat să meargă pe o linie fină și deseori contradictorie în privința invaziei rusești.
Beijingul susține că Rusia a fost provocată să acționeze, din cauza expansiunii NATO spre Est. Cu doar câteva săptămâni înainte de invazia din 24 februarie 2022, Xi l-a primit pe președintele rus, Vladimir Putin, la Beijing, pentru deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă.
La momentul respectiv, cei doi au dat publicității o declarație comună, prin care se angajau să păstreze o prietenie „fără limite”. De atunci, China a ignorat criticile occidentale asupra poziției sale de necondamnare a Rusiei și, în plus, a reafirmat acest angajament de amiciție cu Kremlinul.
Cu toate acestea, China nu a confirmat încă vizita pe care Putin a declarat că o așteaptă de la Xi în această primăvară.
China „încearcă să joace la două capete!”, a concluzionat secretarul de stat american, Antony Blinken, într-un interviu difuzat, duminică, de NBC. „În mod public, ei se prezintă ca o țară care face eforturi pentru pace în Ucraina, dar, în privat, așa cum am spus, am văzut deja în ultimele luni furnizarea de asistență neletală, care merge direct la ajutorarea și încurajarea efortului de război al Rusiei.”, a adăugat el.
În același interviu, șeful diplomației de la Washington mai susține că serviciile americane de informații sugerează că Beijingul ia în calcul livrarea de arme și muniții în spijinul Rusiei, iar această perspectivă este deosebit de gravă.
Avertisment fără precedent
Până în prezent, sprijinul Chinei pentru Rusia a fost de ordin retoric și politic, Beijingul contribuind doar la prevenirea eforturilor de condamnare a Moscovei în cadrul Națiunilor Unite.
Săptămâna trecută, la Conferința de securitate din Munchen, Blinken a declarat că SUA sunt de mult timp îngrijorate că liderii chinezi ar putea furniza arme Rusiei. El a precizat că „avem informații îngrijorătoare, potrivit cărora chinezii se gândesc să ofere sprijin letal Rusiei în războiul contra Ucrainei”.
Acest avertisment a venit la numai o zi după ce Blinken a purtat discuții cu Wang Yi, cel mai înalt oficial de politică externă al Partidului Comunist Chinez (PCC), într-o întâlnire care a oferit foarte puține semne de reducere a tensiunilor sau de progres în problema Ucrainei.
„A fost important pentru mine să îi transmit foarte clar lui Wang Yi faptul că aceasta ar fi o chestiune serioasă.”, a afirmat Blinken, referindu-se la un potențial sprijin militar pentru Rusia.
Ambasadorul american la Națiunile Unite, Linda Thomas-Greenfield, și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea față de orice efort al chinezilor de a înarma Rusia, spunând că „aceasta ar fi o linie roșie”.
Aceeași poziție este împărtășită și de şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell. Livrarea de arme de către China pentru a sprijini ofensiva Rusiei în Ucraina „ar fi o linie roşie” pentru Uniunea Europeană, a avertizat, ieri, la Bruxelles, liderul european.
Potrivit lui Borrel, el i-ar fi explicat în mod clar şefului diplomaţiei chineze, Wang Yi, că „aceasta ar fi o linie roşie”. „El mi-a spus că nu vor face asta și că nu au intenţia să o facă, dar noi vom rămâne vigilenţi!”, a precizat Borrell, înainte de începerea unei reuniuni a miniştrilor de Externe ai statelor din UE.
Forțele armate ruse și chineze au derulat exerciții militare comune de când Rusia a invadat Ucraina, în urmă cu un an, în cel mai recent dintre acestea fiind trimise nave pentru a participa la exerciții cu marina sud-africană, într-o zonă-cheie de navigație din largul Africii de Sud.
Cum se apără chinezii
„Statele Unite sunt cele care au continuat să furnizeze arme pe câmpul de luptă, nu China!”, a afirmat, în replică, tot ieri, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin. „Principiul pe care China îl urmează în cazul situației din Ucraina poate fi exprimat simplu ca fiind promovarea discuțiilor de pace!”, a mai spus el.
După întâlnirea dintre Wang Yi și Blinken, Ministerul chinez de Externe a dat publicității o declarație în care a precizat că Beijingul a jucat întotdeauna un rol constructiv în conflictul ucrainean, aderând la principii, încurajând pacea și promovând discuțiile.
Ministerul a mai precizat că parteneriatul China-Rusia „este stabilit pe baza nealinierii, a nonconflictului și a neatingerii părților terțe”, iar SUA „toarnă gaz pe foc pentru a profita de oportunitatea de a face profituri”.
Beijingul afirmă că a continuat o relație comercială normală cu Rusia, inclusiv achizițiile de petrol și gaze, la fel cum au procedat și alte țări, precum India. Aceste schimburi comerciale sunt considerate însă de către Occident drept un colac de salvare economic pentru Moscova.
Până acum, nu au fost însă semnalate cazuri în care China să ofere ajutor direct armatei ruse, așa cum a procedat Iranul în privința vânzării dronelor sale militare către Rusia.
Mai mult, China a încercat în câteva rânduri să liniștească Kievul. Beijingul „a fost întotdeauna de partea păcii şi a dialogului”, i-a transmis Wang Yi şefului diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, în cadrul unei întâlniri pe care cei doi au avut-o săptămâna trecută, cu ocazia Conferinţei de securitate de la Munchen.
Ministerul de Externe chinez a precizat că la această întrevedere, Wang - directorul Biroului Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Comitetului Central al PCC - i-a transmis lui Kuleba că Beijingul „a subliniat întotdeauna necesitatea de a promova pacea şi dialogul”.
Wang, care în virtutea poziţiei sale se situează peste ministrul chinez de Externe, a afirmat că ţara sa este „este dispusă să lucreze cu comunitatea internaţională pentru a evita deteriorarea şi mai mult a situaţiei”.
China şi Ucraina, a afirmat înaltul responsabil chinez, sunt „parteneri strategici” şi a mulţumit Kievului pentru „aderarea sa la principiul unei singure Chine”, exprimându-şi totodată speranţa că relaţiile dintre cele două ţări „se vor dezvolta într-un mod constant” şi de acum înainte.
Consecințele unui scenariu apocaliptic
Ar exista „consecințe reale (...) în cazul în care China ar oferi asistență letală Rusiei” sau ar ajuta Moscova să se sustragă sancțiunilor „în mod sistematic", a avertizat același Antony Blinken, ieri, în capitala Turciei.
Deși nu a precizat ce măsuri ar lua Washingtonul ca răspuns la un eventual sprijin militar chinez pentru Rusia, șeful diplomației americane a spus că și alte țări se vor alătura SUA cu acțiuni similare.
Eforturile de a opri deteriorarea galopantă a relațiilor bilaterale sino-americane, care au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, nu au avut până acum succes.
SUA au încercat să limiteze în permanență accesul chinezilor la cele mai performante microprocesoare și echipamente tehnologice de producție, continuând, totodată, să conteste pretențiile teritoriale chineze în Marea Chinei de Sud.
Cea mai sensibilă problemă este însă sprijinul SUA pentru Taiwan, democrația insulară autonomă pe care Beijingul o revendică drept teritoriu al Chinei.
Taiwanul este un client important pentru armele defensive americane și a primit în ultimul an, în vizite oficiale, un număr tot mai mare de membri ai Congresului SUA, fapt care a provocat furie și indignare la Beijing.
Între timp, membri ai Congresului au cerut interzicerea TikTok și a altor platforme de socializare deținute de chinezi, precum și sancțiuni sporite la adresa firmelor susținute de Partidul Comunist din China, care deține controlul suprem asupra economiei chineze și suprimă mass-media independente și vocile opoziției politice.