În ultimele săptămâni, președintele chinez, Xi Jinping, a primit la Beijing o serie de lideri occidentali, care vor să relanseze relațiile sau să intensifice cooperarea cu cea de-a doua economie a lumii.
Printre aceștia se numără premierul britanic, Keir Starmer, prim-ministrul canadian, Mark Carney, precum și liderul finlandez, Petteri Orpo, care reprezintă un alt stat membru al NATO.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, efectuase deja o vizită în China în luna decembrie, iar cancelarul german, Friedrich Merz, este așteptat la Beijing în perioada următoare.
Din perspectiva autorităților chineze, această succesiune de vizite este un semnal clar că discursul occidental despre „decuplarea” economică de China își pierde din forță. Beijingul susține că tot mai mulți lideri europeni încep să vadă China drept un partener stabil și predictibil, în contrast cu Statele Unite conduse de Donald Trump.
Mai mulți oficiali occidentali au descris relațiile cu China drept esențiale pentru stabilitatea internațională sau chiar pentru securitatea națională, poziție care contrastează puternic cu linia dominantă a G7 din ultimii ani, potrivit căreia China reprezintă o provocare la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli.
Decuplarea de America lui Trump
În cadrul unor reuniuni internaționale, precum Forumul Economic Mondial de la Davos, lideri occidentali au început să recunoască deschis că ordinea globală creată după 1945, sub conducerea SUA, își pierde influența. Această viziune se apropie mult de cea promovată chiar de către Beijing.
„Uniunea Europeană a fost supusă unei presiuni constante din partea Statelor Unite, iar reacția firească este să caute sprijin în altă parte. De aceea, Europa este mai deschisă ca oricând la consolidarea relațiilor cu China.”, susține, de altfel, Jin Canrong, expert în relații internaționale la Universitatea Renmin din Beijing, citat de CNN.
Analiștii chinezi nu se așteaptă însă ca aliații Washingtonului să ignore complet divergențele existente cu Beijingul, de la comerț și drepturile omului până la securitate.
Cu toate acestea, în contextul strategiei promovate de Xi Jinping pentru o ordine mondială mai favorabilă Chinei, autoritățile de la Beijing par conștiente de beneficiile majore ale schimbărilor geopolitice derulate chiar în acest moment.
Reducerea rezistenței internaționale față de ambițiile Chinei în domeniul tehnologic, comercial și militar este unul dintre obiectivele-cheie pe care Beijingul speră să le atingă pe fondul acestor evoluții neașteptate.
Schimbare majoră de abordare
Recentul pelerinaj diplomatic occidental la Beijing a devenit astfel o ocazie pentru relansarea relațiilor dintre China și unele dintre cele mai importante economii occidentale.
Premierul canadian, Mark Carney, aflat în prima vizită a unui șef de guvern al Canadei în China din 2017, a anunțat relaxarea tarifelor dure impuse vehiculelor electrice fabricate în China - măsuri introduse anterior în coordonare cu Statele Unite. În schimb, Beijingul a acceptat reducerea barierelor pentru exporturile canadiene de produse agricole.
Separat, China și Uniunea Europeană au ajuns, luna trecută, la un acord care înlocuiește taxele vamale aplicate mașinilor electrice chinezești cu angajamente privind vânzarea acestora la prețuri minime.
Măsura detensionează un conflict de durată, alimentat de îngrijorările europene în privința faptului că automobilele chinezești, extrem de competitive ca preț, ar putea afecta grav industria auto a continentului.
La rândul lui, premierul britanic, Keir Starmer, aflat în prima vizită a unui lider britanic în China din ultimii opt ani, a subliniat oportunitățile de afaceri pe care piața chineză le oferă Regatului Unit.
Vizita a avut loc la doar câteva zile după ce guvernul său a aprobat planurile Chinei de a construi o ambasadă de mari dimensiuni în apropierea centrului financiar al Londrei, proiect considerat până nu de mult extrem de controversat.
Apropiere cu circumspecție
Potrivit lui Steve Tsang, directorul Institutului China din cadrul „SOAS University of London”, noua strategie diplomatică a Europei față de Beijing este ghidată de „realism”.
„Neîncrederea față de China rămâne profundă, mai ales din cauza sprijinului acordat Rusiei în războiul din Ucraina. Statele europene nu își pot însă permite să ignore China, mai ales într-un moment în care Statele Unite sunt percepute ca acționând imprevizibil.”, afirmă Tsang, citat de CNN.
În ultimii ani, guvernele europene au intensificat controlul asupra implicării Chinei în domenii sensibile, de la rețele de telecomunicații și infrastructură critică până la sectorul educațional, urmând adesea linia trasată de către Washington în privința limitării exporturilor de tehnologii avansate, inclusiv a semiconductorilor, din motive de securitate națională.
În paralel, Europa a devenit tot mai alarmată de excedentul comercial uriaș al Chinei și caută soluții pentru protejarea industriilor locale, unele dintre ele confruntate, potrivit analiștilor, cu o amenințare existențială din partea importurilor masive de produse chinezești subvenționate.
De altfel, în timpul vizitei sale din decembrie la Beijing, președintele francez, Emmanuel Macron, a avertizat chiar cu impunerea unor noi tarife europene, dacă dezechilibrul comercial nu este corectat.
Rămâne însă de văzut în ce măsură Uniunea Europeană și statele membre sunt dispuse să minimalizeze aceste preocupări sau să își ajusteze politicile față de China - pe care Bruxelles-ul o descrie drept „un competitor economic și un rival sistemic” - chiar și în contextul amenințărilor tarifare fluctuante ale lui Donald Trump și al tensiunilor create în interiorul NATO.
Lideri europeni, precum Keir Starmer, care susțin o apropiere pragmatică de Beijing încă dinaintea revenirii lui Trump pe scena politică, insistă că intensificarea relațiilor economice cu China nu trebuie să se facă în detrimentul securității.
Uniunea Europeană pare însă hotărâtă să nu renunțe complet la linia de prudență. Luna trecută, Bruxelles-ul a prezentat o nouă propunere care vizează eliminarea treptată a componentelor și echipamentelor provenite de la furnizori considerați „cu risc ridicat” din sectoare critice, măsură care ar putea afecta direct gigantul chinez „Huawei”.
Inițiativa vine după ce, la finalul anului trecut, UE a înăsprit mecanismele de verificare a investițiilor străine.
Reducerea excedentului comercial al Chinei și diminuarea dependenței Europei de mineralele critice controlate de Beijing rămân, de asemenea, priorități-cheie pe agenda Uniunii.
Chiar și așa, la Beijing domină un ton mai optimist.
„Unele state occidentale, sub conducerea Statelor Unite, au încercat să promoveze o confruntare colectivă cu China și o decuplare a lanțurilor de aprovizionare.”, remarca recent Wang Wen, profesor la Universitatea Renmin din Beijing.
„Realitatea a demonstrat însă, în mod repetat, că teoria decuplării și ideea unui «nou Război Rece» nu sunt doar nepopulare, ci și extrem de dificil de pus în practică.”, mai preciza el.
Spre o nouă ordine mondială
Alți analiști chinezi susțin că retragerea Statelor Unite din peste douăzeci de organisme ale Națiunilor Unite, precum și inițiativa președintelui Donald Trump de a crea un organism paralel, denumit „Consiliul Păcii”, vor forța Europa să se sprijine tot mai mult pe China ca factor de echilibru pe scena internațională.
„Pentru a menține sistemul multilateral, Europa ar putea fi nevoită să facă anumite compromisuri cu China în domenii comerciale și economice.”, remarca recent Ye Weimian, cercetător la Universitatea Chineză din Hong Kong, referindu-se la subiecte sensibile precum tarifele, restricțiile privind accesul la tehnologie sau acordul de investiții China–UE, aflat în impas.
Cu toate acestea, Beijingul respinge acuzațiile că ar încerca să profite de ruptura dintre Statele Unite și aliații săi. Oficialii și presa de stat din China prezintă apropierea de Europa drept o confirmare a atractivității pieței chineze și a viziunii promovate de către colosul asiatic asupra ordinii globale.
„Este un rezultat inevitabil al dezvoltării Chinei, care aduce beneficii întregii lumi și oferă stabilitate și predictibilitate comunității internaționale.”, se arată într-un editorial publicat luna trecută de către publicația „Global Times”, aflată în sfera de influență a autorităților de la Beijing.
Analiștii chinezi indică și detensionarea relațiilor dintre Washington și Beijing drept un semn al acestei schimbări de percepție. Cele două părți au ajuns în toamna trecută la un acord pentru reducerea tensiunilor comerciale, după ce China a folosit o pârghie strategică majoră: limitarea exporturilor de minerale rare, scoțând în evidență controlul său disproporționat asupra lanțurilor globale de aprovizionare.
Mai important pentru Beijing este faptul că Statele Unite par să fi renunțat la discursul care prezenta China drept un adversar ideologic, tratând-o mai degrabă ca pe un rival economic și strategic.
Această schimbare se aliniază cu viziunea mai amplă a Chinei asupra unei noi ordini mondiale; una care nu mai este dominată de valorile și alianțele promovate de către Washington, ci de relații flexibile, bazate pe interese economice și strategice comune, nu pe apartenența la blocuri ideologice sau de securitate.
Într-un moment în care lideri și analiști europeni vorbesc tot mai deschis despre apariția unei „noi ordini mondiale”, Beijingul încearcă să-și impună propria interpretare, nu ca pe o alternativă forțată, ci ca pe o evoluție inevitabilă.
„Nu este vorba atât despre faptul că aceste țări aleg China”, notează editorialul din „Global Times”, „ci despre alegerea de a urma direcția în care se îndreaptă lumea”.