Partidul Comunist Chinez (PCC) a propus ridicarea limitei constituționale de două mandate pentru președintele țării, deschizând astfel calea menținerii la putere a actualului lider de la Beijing, Xi Jinping. Ales în 2013, șeful statului ar fi trebuit să părăsească funcția supremă în 2023. Xi vrea să adopte însă „modelul Putin”, rămânând la putere pe termen nelimitat.
Tendințele autocrate manifestate de Xi Jinping i-au făcut pe mulți comentatori politici internaționali să anticipeze, de-a lungul timpului, că liderul suprem chinez va rescrie fără să ezite legile țării pentru a monopoliza puterea. Această presupunere devine astăzi o realitate. Comitetul Central al Partidul Comunist Chinez a propus scoaterea din Constituţia țării a menţiunii ce prevede că un preşedinte „nu poate exercita mai mult de două mandate consecutive”, de câte cinci ani fiecare, a anunțat agenţia Xinhua, preluată de BBC și AFP. În același timp, Comitetul Central al PCC a mai propus includerea doctrinei lui Xi în Constituție. Aceste recomandări vor fi dezbătute de parlamentarii chinezi la sesiunea plenară anuală a Adunării Naţionale Populare, care va avea loc pe 5 martie. Xi este președintele Chinei încă din 2013 și, potrivit actualului sistem legislativ, ar trebui să părăsească funcția supremă în 2023. Tradiția limitării mandatelor prezidențiale la 10 ani a apărut la sfârșitul anilor ’90, când liderul de atunci, veteranul Deng Xiaoping, a încercat să evite repetarea haosului care a marcat era lui Mao Zedong și perioada imediat următoare acesteia. De altfel, cei doi predecesori ai lui Xi aveau să urmeze întocmai acest principiu al succesiunii la conducerea țării.
Un scenariu previzibil
Preluarea totală a controlului de către secretarul general al partidului fusese anunțată încă din timpul celui de-al XIX-lea Congres al PCC, din octombrie 2017, atunci când președintele Xi și-a văzut în sfârșit ideologia înscrisă în statutul formațiunii politice conducătoare, numele său urmând să figureze alături de cel al marelui lider Mao Zedong, fondatorul Chinei moderne. Și alți lideri comuniști din China și-au văzut ideologiile incluse în statutul PCC, dar niciuna dintre acestea, cu excepția celei a lui Mao, nu a fost ridicată la rang de „gândire”, adică în vârful ierarhiei „filozofice” comuniste chineze. Numai Mao și Deng Xiaoping au avut numele atașate de ideologiile lor, în cazul celui din urmă doar după moartea acestuia, în 1997. Adoptarea „Gândirii lui Xi Jinping” îl face pe actualul președinte cel mai puternic lider chinez după Mao. Orice contestare la adresa lui Xi este considerată, de acum înainte, o amenințare directă la adresa conducerii exercitate de PCC. Xi și-a consolidat treptat puterea, după accederea sa la conducerea partidului în 2012 și, un an mai târziu, la președinția țării. El și-a plasat oamenii de încredere în funcții-cheie, cu ajutorul unei campanii anticorupție, în care a sancționat peste 1,3 milioane de cadre.
Conducerea lui Xi este marcată de revenirea la ideologia marxistă, de o cenzură dură a libertății de exprimare, precum și de represiunea totală asupra militanților pentru drepturile omului.