Asociația pentru Protecția Consumatorilor a analizat mai multe tipuri de cipsuri care se comercializeaza pe piață. Concluziile analizelor sunt alarmante iar părinții sau cei care obișnuiesc să consume aceste produse ar trebui să țină cont de informațiile pe care APC le face cunoscute publicului.
44% din sortimentele analizate conţin acid citric!
37% din sortimentele analizate conţin monoglutamat de sodiu!
15% din sortimentele analizate conţin clorură de potasiu!
15% din sortimentele analizate conţin acid lactic!
7% din sortimentele analizate conţin trei tipuri de potenţiatori de gust: monoglutamat de sodiu, guanilat disodic și 5 ribonucleotide disodice.
La numai 15% dintre sortimentele analizate producătorii menţionează cantitatea de cartofi şi ulei vegetal folosită pentru fabricarea a 100 grame chipsuri.
Ingredientele regăsite în compoziția chipsurilor analizate sunt următoarele: carne de porc pudră (0,1%), carne de vită pudră (0,02%), extract de ardei gras (0,004%), smântână acră praf (0,8%), paprika (0,01%), caşcaval pudră (0,3%), extract de ardei roșu, pudră de oţet din vin, cartofi, cartofi pudră, fulgi de cartofi, glucoză afumată, ceapă pudră, roşii pudră, drojdie pudră, praf de zer dulce, lactoză pudră, grăsime din lapte pudră, drojdie pudră, zahăr, făină de grâu, făină de orez, mărar, pătrunjel, rozmarin, cimbru, busuioc, cacao pudră, extract de condiment, amidon din cartofi pregelatinizant, extract de drojdie, smântâna pudră, usturoi pudră, praf de extract de drojdie, proteină vegetală hidrolizată, proteină hidrolizată din soia, ulei de palmier, ulei de rapiță, ulei de floarea soarelui, maltodextrină, dextroză, brânză pudră, proteine din lapte, monoglutamat de sodiu, guanilat disodic, 5 ribonucleotide disodice, inozinat disodic, acid citic, clorură de calciu, clorură de potasiu, acid tartric, acid malic, coşenilă, caramel simplu, acetat de sodiu, lactat de calciu, aromă de fum si arome - nu se specifica natura lor!!!
Cu privire la ingredientele de mai sus, experţii APC Romania au formulat următoarele concluzii:
- 44% din sortimentele analizate conţin acid citric. Acesta este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și atacă smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor.
- 37% din sortimentele analizate conţin monoglutamat de sodiu. E621- monoglutamatul de sodiu este un potenţiator de gust şi aromă. Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului. Nu trebuie consumat de femei însărcinate, copii, hipoglicemici, bătrâni sau cardiaci.
- 15% din sortimentele analizate conţin clorură de potasiu. Clorura de potasiu este o sare compusă din potasiu și clor cu formula chimică KCl. Este folosită în general în agricultură ca îngrășământ chimic și ca fondant pentru protejarea aliajelor de oxidare. Sarea fără sodiu – clorura de potasiu poate afecta ireversibil sănătatea. Consumarea acestei ”sări” poate declanşa sau agrava, de la individ la individ, diverse boli: afecţiuni renale, afecţiuni cardiace, hipertensiune, infarct miocardic şi diabet zaharat.
- 15% din sortimentele analizate conţin acid lactic. E 270 – acidul lactic este folosit ca stabilizator și conservant. Poate produce reacţii alergice ca mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive. Alimentele ce conțin E 270 nu trebuie consumate de bebeluşi şi copii mici pentru că ei nu deţin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia.
Chipsurile sunt produse hipercalorice la care valoarea energetică pentru 100 grame produs variază între 416 kcal şi 546 kcal.
Cantitatea de grăsimi per 100 grame produs variază între 21grame şi 35 grame din care grăsimi saturate între 3 grame şi 11,2 grame per 100 grame produs. Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer şi Parkinson, cancerele de colon și sân, determină rezistenţa la insulină, favorizând apariţia diabetului de tip 2 şi determină deficienţe de învăţare la tineri.
Cantitatea de carbohidraţi per 100 grame produs variază între 47 grame şi 74 grame.
Cantitatea de proteine per 100 grame produs variază între 3,1 grame şi 7,3 grame.
Cantitatea de fibre per 100 grame produs variază între 2,7 grame şi 4,6 grame.
Cantitatea de sare variază între 1,3 grame şi 3,2 grame per 100 grame produs.
Românii consumă zilnic de 2-3 ori mai multă sare “iodată” decât cantitatea recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care este de 5 grame de sare. Acest consum de sare explică rata ridicată a hipertensivilor (circa 40% din populația adultă a țării noastre), precum și a numărului mare de decese provocate de bolile cardiovasculare și atacurile cerebrale. Din păcate, industria alimentară foloseşte sarea iodată, iar aceasta are efecte negative asupra organismului uman, dintre care cele mai grave sunt următoarele: suprasolicitarea rinichilor și a altor organe interne; disfuncții tiroidiene la persoanele sensibile; încetinirea proceselor metabolice și apariția obezității; slăbirea sistemului imunitar şi cancer de tiroidă, în special cancerul papilar.