Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În ianuarie, Consiliul Electoral din comitatul Franklin, statul Ohio, a primit un apel neașteptat.
Bărbatul de la telefon s-a prezentat drept agent al Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) și a cerut acces imediat la registrele electorale. Comitatul Franklin are o populație numeroasă de alegători democrați și a fost de mult timp în centrul suspiciunilor republicanilor privind votul în marile centre urbane din Ohio.
În săptămânile următoare, solicitările s-au înmulțit. Potrivit unor e-mailuri analizate de Reuters, agentul a cerut formulare de înregistrare a alegătorilor și istoricul de vot pentru zeci de persoane - documente care includ numere de permis de conducere și alte date confidențiale.
De asemenea, el a solicitat informații despre organizații locale implicate în înregistrarea alegătorilor, descriind demersul drept o „anchetă”, una „extrem de urgentă”. Nu a oferit însă explicații privind motivul sau scopul investigației.
Pentru oficialii electorali din Franklin, solicitările au venit pe neașteptate. Conform Constituției SUA, alegerile - inclusiv cele pentru funcții naționale precum președinția - sunt organizate de state, nu de guvernul federal. În plus, misiunea DHS a fost în mod tradițional concentrată pe combaterea terorismului, securitatea frontierelor și aplicarea legislației privind imigrația.
„Nu mai primisem niciodată un apel de la Securitatea Internă, așa că a fost neobișnuit.”, a declarat Antone White, directorul electoral al comitatului. Acesta a spus că a dat curs solicitării, dar nu cunoaște nici acum scopul anchetei.
DHS a refuzat să comenteze cazul din Ohio, precizând însă că agenții săi „identifică și investighează activ fraudele electorale oriunde sunt descoperite”.
Episodul din Ohio face parte dintr-un tipar mai larg identificat de Reuters în cel puțin opt state: o implicare federală mai extinsă decât până acum în mecanismele și desfășurarea alegerilor din SUA, administrate de state și autorități locale încă de la fondarea republicii, în 1789.
Oficiali și anchetatori din administrația Trump au acționat în întreaga țară, solicitând documente confidențiale, încercând să obțină acces la echipamente de vot și reanalizând cazuri de presupusă fraudă electorală deja respinse de instanțe și evaluări bipartizane.
În Ohio, anchetatorii federali au colectat date electorale din cel puțin șase comitate - două predominant democrate și altele disputate din punct de vedere politic - invocând investigații nespecificate. Amploarea acestor acțiuni nu fusese raportată anterior.
În Nevada, FBI a solicitat informații despre alegători de la biroul secretarului de Stat, într-o cerere făcută publică în premieră, în cadrul unei anchete a Departamentului de Justiție privind alegerile din 2020.
În Colorado, un oficial de rang înalt din domeniul securității cibernetice al administrației Trump a cerut acces la mașinile de vot dintr-un comitat, potrivit declarațiilor unui funcționar electoral, într-un alt incident nedivulgat anterior.
Aceste episoade determină oficialii electorali locali din unele state să-și reevalueze relația cu guvernul federal, considerat până acum un partener în securitatea alegerilor.
În Colorado, cel puțin 63 de responsabili locali consultă asociația statală pentru a stabili cum să răspundă unor eventuale citații federale sau prezenței agenților la secțiile de votare.
În Carolina de Sud, oficiali din peste 40 de comitate urmează să participe la un atelier de o zi dedicat unor scenarii similare, inclusiv prezența unor agenți federali înarmați la secțiile de vot, au declarat pentru Reuters reprezentanți locali.
Donald Trump, președintele republican al SUA, și-a exprimat deschis dorința de a extinde autoritatea federală asupra alegerilor, cerând în acest an partidului său să „preia controlul” și să „naționalizeze” procesul de vot în cel puțin 15 jurisdicții.
Demersurile nu se limitează la declarații. Prin ordine executive și inițiative legislative, administrația sa a încercat să impună obligativitatea dovedirii cetățeniei pentru exercitarea dreptului de vot, să permită agențiilor federale să compileze registre electorale și să oblige utilizarea unei baze de date a Departamentului pentru Securitate Internă pentru verificarea eligibilității alegătorilor.
Totodată, administrația a susținut epurări extinse ale listelor electorale, restricții privind votul prin corespondență și a promovat afirmații nefondate despre fraudarea mașinilor de vot. În paralel, Trump a cerut DHS și Departamentului de Justiție să intensifice investigațiile privind presupuse fraude electorale.
Reconfigurarea treptată a arhitecturii electorale
Sistemul electoral al Statelor Unite este fundamentat pe un principiu esențial al federalismului: organizarea alegerilor revine statelor și autorităților locale, nu guvernului federal.
Investigația Reuters relevă însă o serie de acțiuni coordonate care sugerează o încercare sistematică a administrației Trump de a extinde influența federală asupra acestui domeniu.
Reuters examinează mecanismele, logica și implicațiile acestei strategii, susținând că nu este vorba despre o preluare federală directă, de amploare, a controlului asupra alegerilor, ci despre o reconfigurare graduală a arhitecturii electorale.
Administrația Trump pare să testeze limitele constituționale treptat, stat cu stat și comitat cu comitat, identificând puncte de presiune, în vederea utilizării ulterioare a acestora pentru a justifica reguli mai stricte și discreționare sau pentru a contesta rezultatele în cazul unor diferențe mici de voturi.
Constituția SUA acordă statelor responsabilitatea organizării alegerilor, inclusiv a celor federale. Acest lucru limitează intervenția guvernului central și creează un sistem descentralizat, divers și relativ rezistent la un control politic unitar.
În acest context, orice tentativă de extindere a autorității federale în domeniul electoral ridică probleme constituționale și politice majore, mai ales dacă este exercitată prin mecanisme indirecte.
În aceste condiții, Reuters scoate în evidență un tipar clar: administrația Trump nu urmărește o reformă legislativă unică și explicită, ci testează limitele sistemului prin intervenții punctuale.
Acestea includ solicitări de acces la registre electorale și date sensibile despre alegători, anchete federale privind presupuse fraude electorale, tentative de acces la echipamente de vot, precum și redeschiderea unor cazuri deja invalidate de instanțe sau de evaluări independente.
Această abordare fragmentată permite evitarea unui conflict frontal cu sistemul constituțional, în timp ce creează precedente și extinde treptat aria de influență federală.
Ambiguitatea operațională. Politizarea securității electorale
Acțiunile descrise de Reuters sunt, în majoritate, încadrate oficial în atribuțiile instituțiilor federale - DHS, FBI, Departamentul de Justiție. Cu toate acestea, caracteristicile lor ridică mari semne de întrebare.
Autoritățile locale sunt confruntate astfel cu lipsa justificărilor clare pentru solicitările federale, cu invocarea fără transparență a unei situații de „urgență” și, nu în ultimul rând, cu utilizarea unor agenții fără rol tradițional în domeniul electoral, cum este, spre exemplu, cazul DHS.
Această combinație de legalitate formală și ambiguitate operațională creează un mediu în care autoritățile locale sunt presate să coopereze, chiar și în absența unor motive evidente.
Un alt element central al strategiei echipei lui Trump îl constituie modificarea rolului instituțiilor implicate în securitatea alegerilor.
Reducerea atribuțiilor agenției CISA (Agenția pentru Securitate Cibernetică și Infrastructură, responsabilă de protejarea alegerilor și a infrastructurii critice) și numirea în fruntea DHS și CISA a unor persoane care au susținut anterior teorii nefondate și infirmate privind presupusa fraudă electorală din 2020 indică o schimbare de paradigmă: de la protejarea infrastructurii electorale s-a trecut direct la redefinirea acesteia ca obiect de suspiciune.
În paralel, crearea unor structuri dedicate „integrității alegerilor” în cadrul DHS sugerează instituționalizarea acestei noi direcții politice.
Veșnicul narativ al fraudei electorale și presiunea
Un factor esențial în legitimarea acestor acțiuni este promovarea constantă a ideii de fraudă electorală. Deși respinse de instanțe și experți, aceste afirmații au avut un impact semnificativ asupra opiniei publice.
Teoria fraudei, repetată cu obstinație de președintele Trump, poate funcționa perfect ca justificare pentru intensificarea investigațiilor federale, ca bază pentru propuneri legislative restrictive și, nu în ultimul rând, ca instrument de mobilizare politică.
Astfel, narativul fraudei devine nu doar un discurs politic, ci un element operațional al strategiei promovate din umbră de ideologii președintelui.
Consecințele acestei strategii asupra oficialilor locali sunt multiple. Este vorba despre creșterea presiunii juridice și administrative, a creării unui climat de intimidare, dar și a pregătirii pentru intervenții federale directe, inclusiv pentru eventuale confiscări de echipamente.
În unele cazuri, aceste presiuni au dus până acum la demisii și la deteriorarea capacității administrative locale, afectând funcționarea sistemului electoral în anumite state.
Implicații democratice și riscuri sistemice
Deși experții nu consideră că aceste acțiuni duc automat la invalidarea alegerilor, ele creează riscuri semnificative, în special în contexte electorale strânse. Între posibilele consecințe figurează contestarea rezultatelor pe baza unor intervenții anterioare, justificarea unor reguli restrictive privind votul, precum și erodarea încrederii publice în procesul electoral.
Pe termen lung, aceste evoluții pot modifica echilibrul dintre nivelul federal și cel statal, având astfel implicații majore asupra întregului sistem democratic american.
Analiza Reuters sugerează că administrația Trump a adoptat o strategie de extindere graduală a controlului federal asupra alegerilor, bazată pe intervenții punctuale, presiune instituțională și exploatarea unui narativ politic privind frauda electorală.
În locul unor schimbări explicite, ce ar intra în contradicție cu Constituția, această abordare permite reconfigurarea sistemului din interior, testând limitele constituționale și instituționale.
În esență, miza nu este doar controlul administrativ al alegerilor, ci redefinirea relației dintre state și puterea federală într-unul unul dintre cele mai sensibile și vulnerabile domenii ale democrației.
Stat cu stat - ofensiva federală pentru reconfigurarea alegerilor din SUA
Administrația Trump urmărește să-și extindă controlul asupra procesului electoral, acționând în judecată 30 de state pe tema registrelor electorale și intervenind în administrarea alegerilor locale în cel puțin opt state.
Arizona
Perioada: februarie – martie 2026
Ce s-a întâmplat: FBI a emis o citație către Senatul statului, solicitând documente legate de raportul de audit al alegerilor din 2020; „Homeland Security Investigations” a solicitat și ea înscrisuri din ancheta privind frauda electorală din 2020, derulată de fostul procuror general al statului.
Rezultat: Senatul statului Arizona s-a conformat citației. Procurorul general al statului a transmis materialele solicitate.
Ohio
Perioada: ianuarie – martie 2026
Ce s-a întâmplat: DHS a solicitat și obținut date electorale de la cel puțin șase comitate din Ohio, în cadrul unor anchete cu obiect nedivulgat.
Rezultat: Comitatele au furnizat documentele.
Colorado
Perioada: vara anului 2025
Ce s-a întâmplat: Un lobbist cu legături la Casa Albă a contactat cel puțin zece grefieri de comitat; un apelant ulterior, care s-a identificat drept funcționar CISA, a solicitat acces la mașinile de vot „Dominion” din comitatul El Paso.
Rezultat: Funcționara însărcinată cu gestionarea registrelor oficiale a refuzat accesul la mașinile de vot; DHS nu a confirmat dacă un oficial CISA a contactat-o.
Missouri
Perioada: septembrie 2025
Ce s-a întâmplat: Un oficial al Departamentului de Justiție a contactat cel puțin doi funcționari de comitat solicitând acces la echipamentele de vot.
Rezultat: Funcționarii au refuzat accesul.
Connecticut
Perioada: vara anului 2025
Ce s-a întâmplat: Un oficial al Departamentului de Justiție a dispus statului să ancheteze acuzații de fraudă electorală formulate de o organizație nonprofit cu antecedente în depunerea unor plângeri electorale nefondate.
Rezultat: Ancheta statului este în curs.
Nevada
Perioada: vara anului 2025
Ce s-a întâmplat: FBI a solicitat date electorale de la biroul secretarului de Stat, după ce un procuror federal numit de Trump a anunțat deschiderea unei anchete privind frauda electorală din 2020.
Rezultat: Documentele solicitate nu existau; ancheta a fost ulterior închisă.
Georgia
Perioada: ianuarie 2026
Ce s-a întâmplat: Forțe de ordine federale au efectuat un raid în comitatul Fulton, vizând documente electorale din 2020.
Rezultat: Buletine de vot și registre electorale au fost confiscate. Ancheta continuă.
Michigan
Perioada: aprilie 2026
Ce s-a întâmplat: Departamentul de Justiție a cerut comitatului Wayne să predea o serie de documente electorale din alegerile din 2024.
Rezultat: Oficialitățile statale au refuzat.
Citește pe Antena3.ro
