Având în vedere capacitatea reală de incinerare a crematoriului, acesta ar fi trebui să fumege 450 de zile neîntrerupt. Încercarea de a obţine acordul de mediu pentru creşterea capacităţii de incinerare nu a fost decât o manevră pentru a se păstra aparenţele că nu se încalcă legislaţia de mediu. Această încercare de a fenta legea fusese adusă însă şi în atenţia fostului ministru al Mediului din Guvernul Orban, Mircea Fechet, şi preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Eugen Ioan Cozma.
Dezastrul ecologic petrecut sub ochii autorităţilor în localitatea Smârdan, din judeţul Tulcea, unde o mare parte din cadavrele celor 14.230 de oi recuperate de pe nava Queen Hind au fost îngropate, în loc să fie incinerate, era previzibil. Incineratorul deţinut de firma Cazacioc&Co nu avea capacitatea de a arde circa 542 de tone de leşuri în 14 zile, cu atât mai mult cu cât crematoriul din județul Tulcea colectează deșeuri animale de la abatoarele din încă 11 judeţe ale țării. În prezent, reprezentanții firmei sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de poluare și încălcarea regimului deșeurilor.
Capacitatea din acte, 18 tone/şarjă/zi
Potrivit unui răspuns transmis la solicitarea cotidianului Jurnalul de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea, incineratorul firmei Cazacioc&Co are două linii de ardere identice, fiecare cu o capacitate de incinerare de 9 tone/ şarjă. Capacitatea apare în Autorizaţia Integrată de Mediu (AIM) nr. 2/26.04.2011 şi care are o valabilitate de 10 ani de la data emiterii ei. Conform unui comunicat de presă publicat de Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi Siguranţa Alimentelor, pe site-ul său, pe data de 13 martie 2020 “a fost finalizată operaţiunea de recuperare al oilor moarte din nava Queen Hind”, tot la această dată finalizându-se şi acţiunea de ardere a cadavrelor. Din acelaşi comunicat aflăm că incinerarea a început pe data de 28 februarie. Practic, pentru a putea incinera întreaga cantitate de deşeuri animaliere, circa 542 de tone, instalaţia trebuia să ardă cam 38 de tone pe zi, un lucru însă imposibil de realizat, în condiţiile în care capacitatea sa totală era de 18 tone.
Citat
“La experimentul făcut de anchetatori, incineratorul firmei Cazacioc&Co şi-a dovedit din plin limitele. Deşi are autorizată o capacitate de incinerare de 18 tone pe zi, el nu a putut arde decât circa 1,2 tone pe zi. Îi era imposibil să incinereze atâtea sute de tone de leşuri în 14 zile. În mod normal, incineratorul ar fi trebuit să ardă şi acum oile moarte pe nava eşuată şi încă multe sute de zile de acum înainte. E clar că leşurile au fost îngropate.”
Surse din cadrul Administraţiei Apele Române
Majorarea capacităţii de ardere fără investiţii, o inginerie ieftină
La incineratorul de la Smârdan sunt aduse deşeurile animaliere din 11 judeţe, 9 din Moldova şi 2 din Dobrogea, existând un flux foarte mare de cadavre. Asta explică de ce în gropile de pe terenul învecinat crematoriului s-au descoperit şi cadavrele altor animale, nu doar ale oilor de pe nava Queen Hind. Având în vedere capacitatea redusă de ardere a instalaţiei şi faptul că ea deserveşte multe abatoare, firma şi-a făcut un obicei din îngroparea animalelor. Totuşi, pentru a păstra aparenţele că nu încalcă legislaţia de mediu, Cazacioc&Co a solicitat Agenţiei pentru Protecţia Mediului Tulcea (APM Tulcea) acordul de mediu pentru creşterea capacităţii de incinerare de la 18 tone/şarjă la 65 de tone. Documentaţia depusă a doua oară la APM Tulcea pe data de 11.08.2020 pentru proiectul de investiţii “Creşterea capacităţii de incinerare pentru instalaţie de neutralizare a cadavrelor de animale ce nu sunt destinate consumului uman”, fiind în afara cadrului legal. Documentaţia nu deținea certificat de urbanism, piese desenate întocmite de proiectant de specialitate, nu preciza valoarea investiţiei, lipsea descrierea amplasamentului şi caracteristicile construcţiilor şi instalaţiilor, lipseau caracteristicile echipamentelor şi utilajelor ce făceau obiectul proiectului pentru acordul de mediu, precum şi aprobarea de dezvoltare.
În aceste condiţii, APM Tulcea trebuia să respingă din start documentaţia deoarece încalcă prevederile Legii nr.292/ 2018, privind evaluarea de mediu a proiectelor, şi Legea 50/1991, privind autorizarea în construcţii.
De fapt, creșterea capacităţii de incinerare nu prevede nicio investiţie, ci doar o şmecherie pentru eliberarea acordului de mediu şi anume reducerea duratei unei şarje de incinerare a cadavrelor animaliere de la 12 ore la 4 ore. Evident, acest lucru este imposibil de făcut fără investiţii.
Linişte la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
“Din analiza pretinsei documentaţii, se constată că d-na director Mirela Raicu (directorul executiv al APM Tulcea - n.red) continuă cu încălcarea legii privind procedura de emitere a acordului de mediu şi aprobării de dezvoltare, fără certificat de urbanism, fără piese desenate de proiectant, în lipsa lucrărilor de investiţii ce urmează a fi executate pe amplasament privind creşterea capacităţii de incinerare (proiect tehnic de extinderi, dezvoltări), situaţie imposibilă în condiţii de legalitate, scopul fiind încălcarea intenţionată a condiţiilor prevăzute în AIM nr.2/2011 (Autorizaţia Integrată de Mediu a incineratorului - n.red), se arată într-o sesizare transmisă lui Eugen Ioan Cozma, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, şi înregistrată sub numărul 13332/1.10.2020, adică la două luni după ce Cazacioc&Co depusese un dosar incomplet pentru obţinerea acordului de mediu în vederea creşterii capacităţii de incinerare. Sesizarea fusese depusă de expertul de mediu Cadâr Bectaş. La această sesizare nu a mai primit răspuns, iar ulterior pe fir au intrat procurorii de la Curtea de Apel Constanţa, care au scos la lumină mizeria de la Smârdan.
Citat
Decizia etapei de evaluare inițială nr.212/17.08.202 emisă de APM Tulcea, în vederea obţinerea acordului de mediu pentru o investiţie imaginară privind ’’creşterea capacităţii de incinerare’’, iar continuarea procedurii fără certificat de urbanism, piese desenate întocmite de proiectant, fără proiect cu nominalizarea lucrărilor de investiţii şi valoarea fondurilor alocate, reprezintă o încălcare gravă a Legii nr.292/2018, privind evaluarea impactului unor proiecte asupra mediului, Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții şi Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările şi completările ulterioare. (…). Consecința unei astfel de aprobări nelegale conduce la poluare, deoarece se incinerează cca. 65 tone/ zi, în loc de 18 tone/zi autorizat, nu se poate atinge temperatura în camera secundară de 1.100oC, iar în prezent sunt reclamaţii ale cetăţenilor municipiului Brăila privind mirosul degajat de cadavrele în descompunere.
Din sesizarea înaintată de expertul de mediu Cadâr Bectaş către preşedintele ANPM Cozma Eugen
Ministrul Mircea Fechet s-a considerat informat şi atât
Pe data de 2 noiembrie 2020 o sesizare similară este înregistrată sub numărul R18182 şi la cabinetul fostului ministru al Mediului din Guvernul Orban, Mircea Fechet, ea fiind transmisă tot de expertul de mediu Cadâr Bectaş. Acestuia i se atrăgea atenţia din nou, după ce în prealabil i se mai aduseseră la cunoştinţă unele probleme existente la nivelul conducerii APM Tulcea, că aici se întâmplă lucruri nu tocmai curate, printre care şi problema legată de intenţia emiterii acordului de mediu cu încălcarea prevederilor legale pentru creşterea capacităţii incineratorului de la Smârdan.
“Este o încălcare gravă a legii, să emiţi acord de mediu la SC Cazacioc&Co Smârdan pentru o investiţie inexistentă, din pixul d-nei director Mirela Raicu…. Creşterea capacităţii de incinerare nu înseamnă REDUCEREA TIMPULUI DE OPERARE, REDUCEREA DURATEI UNEI ŞARJE de la 8-12 ore la 4 ore, iar pentru astfel de șmecherii cu iz de legalitate nu se emite acord de mediu, consecinţa firească fiind favorizarea poluării aerului în zonele locuite, mirosuri din descompunere şi încălcarea condiţiilor prevăzute în AIM nr.2/2011. Acest abuz este trecut cu vederea şi chiar lăudat în răspunsul dvs. de unii reprezentanţi ai ministerului, care s-au plimbat la Tulcea şi sfidează legea”, arăta, printre altel, expertul de mediu în această sesizare depusă ca urmare a răspunsului din partea ministrului considerat nemulţumitor la o altă sesizare care atrăgea atenţia asupra aceloraşi aspecte.
Cazacioc&Co SRL vrea să-şi reia activitatea
Aflat încă în mijlocul unui mare scandal, patronul societăţii Cazacioc&Co SRL, Gelu Cazacioc, a făcut un anunţ surprinzător: societatea vrea să-şi reia activitatea. "Cel mai mare regret e că lumea nu înţelege ce facem aici. Luăm nişte deşeuri şi creăm plus valoare. Eu creez ceva din el. Fac un produs bio, recunoscut în Uniunea Europeană. Am îngropat hoiturile. Era fluxul foarte mare şi m-am gândit la o soluţie. Dacă arzi materia, o pierzi. Dacă o ţii, se transformă în materie organică, în îngrăşământ", a declarat Gelu Cazacioc. El susţine că le-a cerut autorităţilor sprijin pentru mărirea capacităţii de incinerare, dar nu suflă nicio vorbă despre faptul că documentaţia era incompletă.
Legea 292 din 2018 corelată cu Legea 50/1991 precizează că acordul de mediu se emite pentru proiectele de investiţii în scopul eliberării autorizaţiei de construire de către primărie, în baza unui proiect de lucrări de construcţii, instalaţii, echipamente, cu valori de investiţii, descrierea caracteristicilor lucrărilor care se realizează, grafic de eşalonare a investiţiei. Fără certificatul de urbanism şi piesele desenate elaborate de un proiectant, conducerea APM Tulcea nu avea dreptul să înceapă procedura de emitere al acordului de mediu şi trebuia să respingă aşa-numita creştere de capacitate de incinerare din faza iniţială de NOTIFICARE. De asemenea, Legea 292/2018 interzice eliberarea acordului de mediu la obiectivele existente, care funcţionează în baza unei autorizaţii de mediu.
Cadâr Bectaş, expert de mediu