Ordonanța de Urgență a Guvernului nr 13/2017, prin care a fost modificat, printre altele, articolul din Codul Penal care prevede și pedepsește infracțiunea de abuz în serviciu, a reintrodus, practic, această infracțiune în Codul Penal. Asta, deoarece, în luna iulie a anului trecut, Curtea Constituțională a decis că textul în vigoare al acestui articol este neconstituțional și, în situația în care el nu a fost modificat în termen de 45 de zile de la publicarea Deciziei CCR în Monitorul Oficial, și-a încetat efectele. Același lucru se întâmplă cu celelalte articole din Codul Penal și Codul de Procedură Penală modificate de Guvernul Grindeanu, prin contestata OUG 13/2017, referitoare la conflictul de interese, infracțiuni de corupție și de serviciu comise de alte persoane, dar la termenele și condițiile prelungirii controlului judiciar, ale căror neconstituționalitate a fost decisă de Curtea Constituțională în anii 2014, 2015 și 2016.
Nepunerea în consens cu prevederile Constituției a unui articol dintr-o lege sau ordonanță a Guvernului, în termen de 45 de zile de la publicarea Diciziei de neconstituționalitate a Curții Constituționale, conduce automat la încetarea efectelor juridice ale acelui articol. Precizarea este făcută atât în Legea nr. 47/1992 republicată, privind Organizarea și Funcționarea Curții Constituționale a României, cât și în nota de fundamentare întocmită de fostul ministru tehnocrat al Justiției, Raluca Alexandra Prună, prin care a motivat urgența adoptării Ordonanței de Urgenţă 6/2016, de modificare a unui articol din Codul de Procedură Penală, referitor la mandatele de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.
Tehnocraţii nu au vrut să se anuleze efectul legii
Astfel, în data de 16 februarie 2016, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 142, alineat 1, din Codul de Procedură Penală, care preciza că procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrătorul specializat din cadrul Poliției și de alte organe specializate ale statului. Prin Decizia nr. 51/2016, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională sintagma din textul de lege “alte organe specializate ale statului”, afirmând despre aceasta că încalcă procedurile constituționale referitoare la statul de drept în componența sa privind garantarea drepturilor cetățenilor și principiul egalității.
Iată cum motivează, în Nota de Fundamentare a Ordonanței de modificare a acestui articol, Ministerul Justiției, condus la acea dată de Raluca Prună: “După publicarea în Monitorul Oficial Partea I a Deciziei nr. 51 din data de 16 februarie 2016, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 142 alineat 1 Cod Procedură Penală, potrivit dispozițiilor art. 31, alineat 3 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, prevederile declarate neconstituționale vor fi suspendate pentru o perioadă de 45 de zile, interval în care Parlamentului sau Guvernului, după caz, îi revine sarcina de a pune în acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. În caz contrar, prevederile își încetează efectele”.
Legal, articolul care incriminează abuzul în serviciu, neoperabil de 6 luni
Ce preciza ministrul Prună atunci? Că, dacă textul declarat neconstituțional, referitor la metodele de supraveghere în procesul penal, nu erau modificate prin lege sau ordonanță de Guvern, în termen de 45 de zile, acestea dispăreau pur și simplu din Codul de Procedură Penală. În acest sens, în data de 11 martie 2016, Guvernul tehnocrat, prin semnătura premierului de atunci, Dacian Cioloș dar și a miniștrilor Raluca Prună, Anca Dragu, Petre Tobă și Claudia Anca Cristea, a adoptat Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 6/2016, punând în aplicare Decizia CCR nr. 61 din 16 februarie.
La rândul său, prin OUG 13/2017, Guvernul Grindeanu a modificat o serie de articole din Codul Penal și Codul de Procedură Penală declarate, de asemenea, neconstituționale prin decizii ale CCR care au caracter definitiv și general obligatoriu. Una dintre acestea este modificarea adusă articolului 297 Cod Penal, care pedepsește abuzul în serviciu, ca infracțiune. CCR l-a declarat neconstituțional, prin Decizia nr. 405/2016, dispusă în data de 15 iunie 2016. Începând cu luna august, așa cum reiese clar din art. 31, alineat 3 al Legii 47/1992, articolul care incriminează abuzul în serviciu ca faptă penală în Codul Penal și-a încetat efectele juridice. Adică nu mai puteau opera în dosarele penale aflate în instrumentarea parchetului sau în faza cercetării judecătorești în instanțele de judecată.
Abrogarea Ordonanței de Urgență 13/2016, cerută de stradă, partide politice, ambasade, președintele României Klaus Iohannis, dar și de alte entităi care și-au exprimat, în mod vehement, dezacordul cu privire la acest act normativ, aduce în situația anterioară din punct de vedere juridic articolul 297 Cod Penal. Respectiv, în acela de neconstituționalitate, neadus în acord cu Constituția în termen de 45 de zile.
Ce alte articole își pierd efectele
Nu doar abuzul în serviciu se află în situația de a nu-și mai produce efecte juridice, în baza aceluiași temei prevăzut de Legea 47/1992. Potrivit OUG 13/2017, au mai fost modificate alte articole din Codul Penal și de Procedură Penală declarate neconstituționale. Este vorba despre articolul 301 și 308 Cod Penal, sau de articolele 25 și 215 Cod Procedură Penală. Primele două vizează conflictul de interese și alte infracțiuni de corpție săvârșite de alte persoane. Ele au fost declarate neconstituționale prin deciziile Curții Constituționale nr. 603 din 9 iunie 2015, respectiv 732 din anul 2014. Ce vizează aceste articole? Primul se referă la încetarea procesului penal ca urmare a excepţiei prescripției, a retragerii plângerii prealabile în raport cu lăsarea nesoluționată de către instanță a laturii civile în procesul penal.
Al doilea se referă la controlul judiciar instituit de procuror, prin ordonanţă, și la termenul maxim până la care poate fi prelungit acest control judiciar.
DNA susține că, în ultimii trei ani, au fost trimise în judecată 1.171 persoane fizice și 34 de persoane juridice, puse sub acuzare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. O parte dintre ele, așa cum reiese din comunicarea procurorilor, au fost, astfel, trimise în instanță după expirarea termenului de 45 de zile de la momentul declarării ca neconstituțional a articolului 279 Cod Penal. Mai mult, chiar în prezent, la DNA se află alte 2.151 de dosare de abuz în serviciu, în lucru.
Citeşte şi:
Dragnea: Protestele nu sunt spontane, ci parte dintr-un plan de preluare a puterii
Primele semne de răzvrătire în interiorul PSD
GALERIE FOTO - A șasea zi de proteste din Piața Victoriei