„CSAT și Parlamentul ar trebui să interzică toate deplasările externe și contactele la nivel internațional ale Doamnei Viorica Dăncilă –este vorba în mod clar de afectarea intereselor strategice și de securitate ale României”. Așa grăit-a Victor Ponta! Pe pagina sa de Facebook, fiindcă în altă parte nu prea văd că se încumetă să se avânte. După care, încercând să argumenteze stupefianta-i susținere, scrie:”Așa-zisul Premier, Doamna Viorica Dăncilă, merge în vizită secretă în Israel (unde a trimis-o „Șefu” încă nu știm de ce, probabil pentru un business al său)”.
Nu poate decât să ne frapeze cât de mult seamănă această susținere- „unde a trimis-o „Șefu”, încă nu știm de ce, probabil pentru un business al său”- cu o altă zicere, de data asta a președintelui Klaus Iohannis. Cel care, anul trecut, după ce președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și primul ministru, Viorica Dăncilă,au vizitat Israelul, i-a acuzat că ar fi aranjat făcut „cine știe ce înțelegeri secrete cu evrei”.După care, după cum iarăși prea bine ne amintim, a sărit ca ars Ludovic Orban, președintele PNL, care, în nume personal, a depus plângere penală împotriva premierului Viorica Dăncilă, pe care a acuzat-o de înaltă trădare! Cum s-a terminat urâta tărășenie știm cu toții și credeam că orice om cu scaun la cap va trage învățătură de minte de-acum înainte. Iată, însă, că ne-am înșelat amarnic, de vreme ce Victor Ponta, fost el însuși premier și lider al celui mai mare partid politic din România, revine cu o asemenea supoziție- nu prea… rezonabilă!- pe post de cap de acuzare.
Să lăsăm, însă, aceste comparații și despicări de fir în patru și să vedem ce s-ar întâmpla dacă, în urma deciziei CSAT și a Parlamentului, Vioricăi Dăncilă i s-ar interzice toate deplasările externe și contactele la nivel internațional. Păi s-ar întâmpla, mai întâi și mai întâi, că în exercitarea președinției Consiliului UE, România ar urma să îl aibă „în capul mesei” numai și numai pe președintele Klaus Iohannis! Am reluat,deloc întâmplător, sintagma „în capul mesei”, pe care a lansat-o și o susține Bernd Fabritius, însărcinat al Guvernului federal german pentru minorități și, totodată, bun prieten al domnului președinte. Iar, dacă tot a venit vorba, permiteți să pun și eu o întrebare:unde urmează să meargă marți domnul președinte al tuturor românilor? Cum unde?! La Aachen, unde va avea lor semnarea Tratatului de cooperare și integrare franco-german. Document de o excepțională importanță atât pentru viitorul relațiilor dintre cele două state, cât și pentru viitorul Uniunii Europene. O Uniune Europeană pe care, potrivit aprecierii unor comentatori avizați, tratatul franco-german o proiectează a fi una cu două viteze și în care, cu sau fără voia noastră, România se va afla la mare distanță de nucleul dur. Situație profund discriminatorie pe care, în mai multe rânduri, premierul Viorica Dăncilă a respins-o categoric și chiar în fața mai marilor UE, dar pe care nu îmi amintesc să o fi dezavuat și președintele Klaus Iohannis.
În aceste împrejurări, nici că mai trebuie să dezvoltăm complicate silogisme și savante deducții logice pentru a înțelege ce s-ar întâmpla dacă de la masa negocierilor- să spunem chiar „în capul mesei”- nu s-ar afla primul ministru Viorica Dăncilă, ci numai președintele Klaus Iohannis?! Ajungând discuția noastră la posibile subiecte fierbinți pe agenda organismelor-cheie ale UE, haideți să ne referim și la o anumită măsură punitivă, foarte dragă și celor două state semnatare ale tratatului ce va fi semnat marți la Aachen, și despre care există foarte serioase temeri că va afecta direct și foarte dureros România.
Este vorba despre condiționarea accesului statelor membre ale uniunii la fondurile europene de respectarea statului de drept. Or, după cum iarăși bine se știe, nu mai departe de noiembrie anul trecut, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind respectarea statului de drept în România,în care se exprimă „profunda îngrijorare”în ceea ce privește posibilitatea subminării independenței justiției. Rezoluție pe care au votat-o și o serie de europarlamentari aleși în România, cu precădere cei din PNL. Partid care- iarăși printr-o simplă întâmplare, nu-i așa?- a anunțat ,deja, că, la alegerile prezidențiale de la sfârșitul acestui an, îl va susține pe Klaus Iohannis pentru un nou mandat.
Iată, așadar, doar câteva dintre consecințele- deloc neintenționate!- foarte probabile în cazul în care CSAT și Parlamentul României, ar da curs propunerii lui Victor Ponta. Profit de ocazie și îl întreb direct pe Victor Ponta: atunci când s-a dus la Bruxelles ca să ia direct din mâna președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cele 11 porunci privind coabitarea cu Amiralul Dezastrului Național, a avut aprobarea CSAT și a Parlamentului României?
Întrebare deloc fără rost de vreme ce, în calitate de premier al României, Victor Ponta a luat drumul Bruxellesului imediat după ce rezultatele referendumului în urma căruia Traian Băsescu fusese demis din funcția de președinte al României au fost anulate de către înalții oficiali ai UE și din state aliate. La drept vorbind,ale cui interese strategice ar fi fost afectate în cazul în care referendumul ar fi fost validat, iar Traian Băsescu era demis? Și… viceversa, ale cui interese au fost afectate, prin rămânerea sa la Cotroceni, până în 2014?
Fiind vorba în propoziție despre același Traian Băsescu care , mai nou și mai nou, îl gratulează pe Victor Ponta cu porecla „mincinosul guraliv”…