În esență, Planul fiscal propus de Guvernul Ciolacu prevede o reducere a deficitului sub 3% la sfârșitul perioadei de 7 ani și presupune o reformă fiscală, o reformă a impozitării microîntreprinderilor, a administrării sistemului de impozite și taxe, a cheltuielilor publice și a salarizării în sectorul public. Sarcina de a aplica viitorul plan revine Executivului care va veni la Palatul Victoria și el va avea un impact major asupra viitorului program de guvernare. Un rol important în realizarea acestui plan fiscal l-a avut Ministerul Finanțelor, unde ministru este liberalul Marcel Boloș.
Alături de România, Comisia Europeană a aprobat planurile fiscale pentru încă 19 state, iar în ceea ce privește Ungaria, planul său va fi analizat și în perioada următoare. Pentru România și alte patru state, respectiv Finlanda, Franța, Italia și Spania, Comisia a aprobat planuri fiscale pe o perioadă mai lungă, de 7 ani, în timp ce pentru celelalte state a aprobat planuri fiscale pe o perioadă de patru ani.
31,86 de miliarde de euro, deficit de finanțare în 2025
În anul 2025, statul estimează că va avea nevoie pentru acoperirea deficitului de finanțare de 31,86 de miliarde de euro. Conform prognozei, nivelul fondurilor publice necesare pentru a finanța diferitele categorii de cheltuieli publice este de aproximativ 784,7 miliarde de lei, respectiv 156,94 de miliarde de euro. Pentru a finanța acest necesar de fonduri s-a estimat, pe baza creșterii nominale a PIB-ului în anul 2025 față de anul 2024, nivelul de venituri bugetare pentru anul 2025, care este în valoare de 625,1 miliarde de lei, respectiv 125,2 miliarde de euro, rezultând un deficit de finanțare în valoare de 159,3 miliarde de lei, respectiv 31,86 de miliarde de euro. Cu acest nivel de venituri bugetare, ținta de deficit bugetar pentru anul 2025 de 7% din PIB nu ar putea fi respectată, întrucât nivelul de deficit bugetar estimat pentru anul 2025 ar fi de peste 8,2% din PIB. Pentru acoperirea acestui deficit de finanțare s-au luat în considerare fondurile ce pot fi atrase pentru finanțarea deficitului bugetar în valoare de 133,3 miliarde de lei, respectiv 26,6 miliarde de euro, diferența fiind acoperită din veniturile suplimentare aduse de reforma fiscală și de administrare a impozitelor și taxelor în valoare de 26,2 miliarde de lei, respectiv 5,24 de miliarde de euro (1,37% din PIB). Astfel, nivelul impactului bugetar al reformei fiscale în raport cu obiectivele urmărite va fi de cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii. În plus, din anul 2026 se adaugă impactul bugetar pozitiv de 0,5% din PIB ca rezultat al îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, susține Executivul.
În Planul fiscal aprobat acum de Comisia Europeană, Guvernul recunoaște că deficitul bugetar se va ridica la 7,9% în acest an, deși a construit bugetul de stat pe un deficit de 5%.
Ce prevede planul României
Reforma 1: Reforma fiscală
Este necesară pentru ajustarea fiscal-bugetară și privește modificări aduse sistemului de impozite și taxe potrivit jaloanelor 207, 208 și 237, estimate la un impact bugetar de cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025. Accentul se va pune pe: - eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări), - contribuțiile sociale și impozitul pe proprietate (și anume impozitele locale) și - orientarea regimului fiscal către aplicarea de taxe ecologice. Codul Fiscal va fi modificat în vederea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi, pentru reducerea stimulentelor acordate personalului angajat în construcții etc.
Planul fiscal prevede ajustarea sistemului de stabilire a redevențelor, introducerea unor mecanisme noi de gestionare a redevențelor pentru a se asigura o gestionare eficientă a resurselor naturale și minerale, inclusiv o administrare eficientă a patrimoniului public.
Reforma 2: Reforma impozitării microîntreprinderilor
Are la bază jalonul 206 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și include o serie de modificări care în mare parte au fost deja bifate, pentru că ele făceau obiectul cererii de plată numărul 3. Scopul acestei reforme este de a implementa măsurile necesare pentru a evita divizarea artificială a bazei de impozitare, revizuirea cotei de impunere, eliminarea deducerilor, dar și de a reduce gradual pragul de impozitare al taxării microîntreprinderilor în perioada 2025-2027. Măsurile menționate anterior au fost îndeplinite de Guvernul României, cu excepția reducerii graduale a pragului de impozitare al taxării microîntreprinderilor, unde CE a transmis o suspendare parțială aferentă Cererii de plată nr. 3, urmând ca o decizie referitoare la reducerea graduală a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi să fie luată de Guvernul României până cel târziu în primul trimestru din 2025.
Reforma 3: Reforma administrării impozitelor și taxelor
Prevede continuarea programului de digitalizare a administrației, reducerea GAP-ului de impozite și taxe, îmbunătățirea colectării impozitelor și taxelor și actualizarea cadrului legal specific insolvenței. Impact bugetar estimat, - 0,5% din PIB.
Se vor revizui/elimina/combate situațiile de optimizare fiscală orientate, în principal, pe transferul de fonduri al întreprinderilor multinaționale în relația cu exteriorul, sistemul de donații și sponsorizări, sistemul de deductibilități pentru cheltuieli specifice impozitului pe profit și de deduceri specifice impozitului pe venit.
Reforma 4: Reforma sistemului de cheltuieli al operatorilor economici de stat/locali
Prevede eficientizarea sistemului de cheltuieli operaționale, îmbunătățirea administrării patrimoniului public și a bogățiilor naturale, introducerea normativelor de cheltuieli, monitorizarea sistemului de investiții publice, reducerea dependenței față de bugetul general consolidat. Impactul bugetar estimat este de 0,25% din PIB.
Reforma 5: Restructurarea sistemului de cheltuieli publice
Ea prevede introducerea normativelor de cheltuieli, realizarea sistematică a analizelor tematice de cheltuieli publice, extinderea sistemului de achiziții centralizate, digitalizarea sistemului de cheltuieli publice. Aici se prevede introducerea normativelor de cheltuieli care să urmărească reducerea/stabilizarea cheltuielilor de funcționare, introducerea indicatorilor de performanță în procesul de programare bugetară, introducerea criteriilor de performanță pentru salarizarea personalului din sectorul public etc. Impact bugetar estimat de 0,35% din PIB.
Reforma 6: Reforma salariului minim
Intrarea în vigoare a actului care reglementează noul sistem de stabilire a salariului minim a fost deja realizată, guvernul stabilind introducerea salariului minim european de la începutul anului viitor. Impactul bugetar este o creștere a cheltuielilor cu 0,11% din PIB.
Planul fiscal prevede ajustarea unor cote de impunere, ceea ce presupune alinierea, dacă este cazul, a unor cote de impunere pentru principalele categorii de impozite și taxe, astfel încât să fie asigurată atât eficiența colectării sistemului de impozite și taxe, cât și alinierea la cotele de impunere specifice sistemelor de impozitare existente la nivelul UE.
Reforma 7: Reforma sistemului de salarizare în sectorul public
Realizarea unei evaluări globale a impactului Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, inclusiv a unei evaluări a impactului fiscal al noii legi; adoptarea și intrarea în vigoare a noului cadru juridic privind remunerarea funcționarilor publici. Această reformă va intra în vigoare atunci când deficitul bugetar în termeni ESA va fi de sub 5% din PIB. Guvernul estimează că această măsură va duce la reducerea ponderii cheltuielilor de personal cu aproximativ 1% din PIB de-a lungul perioadei de prognoză 2025-2031.
Reforma 8: Reforma pensiilor
Îmbunătățirea cadrului legal pentru a asigura sustenabilitatea Pilonului II de pensii, creșterea contribuției de la 4,75% la 6% până în anul 2031. De asemenea, se are în vedere reforma sistemului de pensii pe baza principiului contributivității. Impact bugetar al acestor măsuri va fi în 2025 de -1,1% din PIB, -0,8% din PIB în 2026, iar per total, de-a lungul întregii perioade 2025-2031, se prognozează o scădere a cheltuielilor bugetare cu 1,8% din PIB.
Reforma 9: Reforma pensiilor speciale
Aici se prevede reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale. Impactul bugetar pentru anul viitor ar urma să fie de -0,02% din PIB, în 2026 - de -0,03% din PIB, iar până în 2030 se estimează o reducere a cheltuielilor de până la 0,08% din PIB, comparativ cu proiecțiile din scenariul pre-reformă. Reforma interzice crearea de noi categorii de pensii speciale și le simplifică pe cele existente, reducând complexitatea și discrepanțele din sistem.
Reforma 10: Reformarea sistemului de finanțare a mediului de afaceri
Guvernul va pune accentul pe atragerea de investitori, în special prin atragerea marilor investiții în economie. Se are în vedere înființarea Fondului de Investiții pentru sprijinirea mediului de afaceri, precum și reglementarea creditului pentru investiții și granturi alocate pentru sprijinul industriei prelucrătoare.
-
În ceea ce privește sectorul agricol, se va pune un accent deosebit pe investițiile în infrastructura de irigații pentru combaterea schimbărilor climatice: asigură valorificarea potențialului agricol al României și împreună cu investițiile în industria agroalimentară asigură reducerea deficitului balanței comerciale a României. Stimularea investițiilor pe acest segment se estimează că va reduce cheltuielile bugetare cu 0,11% din PIB/an.
-
O a doua direcție vizează investițiile în industria prelucrătoare, aceasta fiind văzută ca bază pentru dezvoltarea economică a României pe termen lung. În acest caz, impact bugetar ar urma să fie de -0,12% din PIB/an.