Pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti de condamnare definitivă ar trebui să atragă în mod direct excluderea din partid sau suspendarea calităţii de membru. Cel puţin asta prevede Codul de integritate adoptat de PSD cu surle şi trâmbiţe anul trecut. În această situaţie se află acum şi Liviu Dragnea, condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul. Nici liberalii nu fac excepţie, PNL propunând în ţară candidaţi cu probleme penale.
“Decizia instanţei e profund nedreaptă. Am decis să rămân în continuare preşedintele PSD”, a fost anunţul lui Liviu Dragnea imediat după sentinţa definitivă a Instanţei Supreme în dosarul Referendumul. Declaraţia liderului PSD contrazice însă criteriile de integritate adoptate anul trecut de social-democraţi.
Potrivit Codului de etică, dacă un membru de partid este condamnat definitiv pentru fapte de corupţie, evaziune fiscală sau fapte comise cu violenţă, “pedeapsa” poate ajunge până la excluderea din partid sau suspendarea calităţii de membru. Aceste sancţiuni nu se aplică însă în mod automat. Decizia finală aparţine Biroului Permanent Naţional, care judecă speţa în urma unei analize a Comisiei Naţionale de Etică. Teoretic, în cazul în care nu este sesizat, acest for poate începe cercetările şi din oficiu.
“Oricine este în una din situaţiile de acolo va fi analizat de Comisia de Etică. Acest Cod nu este pentru a se înlătura unii colegi din partid. Este vorba de o nouă abordare a politicii din partea noastră”, spunea liderul PSD în octombrie 2015.
În cazul lui Liviu Dragnea, esenţială va fi motivarea sentinţei dată de Curtea Supremă. Secretar general al partidului la data faptelor, liderul PSD a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Dragnea nu e singurul pesedist cu probleme. Coordonatorul celor două campanii electorale din 2016, deputatul Marian Neacşu, a fost condamnat definitiv la şase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.
Liberalii “independenţi”
Liberalii au fost primii care şi-au lansat aşa-zisele Coduri de etică. Printre altele, decalogul integrităţii prevede că partidul nu va susţine candidaţi cu probleme penale la alegerile locale sau parlamentare. Doar că de la vorbă la faptă e cale lungă. Dacă Ludovic Orban şi senatorul Andrei Volosevici, candidatul iniţial la primăria Ploieştiului, s-au retras în urma dosarelor penale, alţi liberali se fac că plouă. La Târgu-Mureş, primarul PNL Dorin Florea va candida pentru un nou mandat chiar dacă are pe cap două dosare la DNA, unul deja trimis în judecată. Florea va candida “ca independent” susţinut oficial de liberali.
“Candidez independent pentru a respecta pe toată lumea şi mai ales criteriile de integritate la care s-au angajat unele formaţiuni”, recunoştea edilul săptămâna trecută.
Fiecare cu penalii lor
>> Liviu Dragnea consideră că demisia din fruntea PSD ar destabiliza partidul înaintea celor două campanii electorale din acest an.