Asta, după ce procuroarea de caz, Mihaiela Moraru Iorga, a prelungit această măsură cu încă 60 de zile. Este a treia încercare a celor trei inculpați de a scăpa de interdicțiile emise prin ordonanța DNA de a nu părăsi țara, după ce primele două au eșuat lamentabil, tot la Curtea de Apel București.
La data de 11 noiembrie 2024, pe rolul Secției I Penală a Curții de Apel București s-a format un nou dosar, 7048/2/2014, având ca obiect plângerea împotriva controlului judiciar, unde „Gruparea generalilor” speră să scape de interdicția de a părăsi țara și de a recupera cauțiunea de 1.500.000 de lei depusă pentru a putea fi lăsată în libertate pe parcursul urmăririi penale. Asta, după ce alte două acțiuni similare anterioare s-au terminat cu un eșec lamentabil.
De altfel, Florian Coldea a încercat să o recuze pe procuroarea de caz, printr-o cerere depusă la Direcția Națională Anticorupție încă din data de 30 octombrie 2024, acuzând-o pe Mihaiela Moraru Iorga de „imparțialitate profundă”. Cererea de recuzare a fost respinsă, conducerea DNA constatând că plângerea fostului șef militar al SRI a rămas fără obiect, în condițiile în care procuroarea de caz a dispus reascultarea înregistrărilor, identificarea eventualelor erori și îndreptarea lor.
Ghinioane, la Curtea de Apel
Florian Coldea și Dumitru Dumbravă au rămas, în continuare, sub puterea măsurii controlului judiciar pe cauțiune, prelungită pentru a treia oară, după ce, la începutul lunii septembrie, Direcția Națională Anticorupție a prelungit-o a doua oară, iar judecătorii au respins toate argumentele foștilor capi ai SRI prin care au încercat să justifice că interdicția de a părăsi teritoriul României le afectează grav dreptul la muncă. Și complicele celor doi generali în rezervă, avocatul Doru Trăilă, a rămas, tot atunci, sub control judiciar, și plângerea acestuia față de măsura instituită împotriva sa fiind respinsă, ca nefondată, pentru a doua oară în doar două luni.
Curtea de Apel București a respins, în 26 septembrie, prin încheiere finală pronunțată de Completul C18 de Drepturi și Libertăți din cadrul Secției I Penală, plângerile formulate de Florian Coldea, Dumitru Dumbravă și Doru Trăilă împotriva măsurii prelungirii controlului judiciar pe cauțiune, hotărârea instanței fiind definitivă.
„În baza articolului 216 alineat 3 Cod procedură penală, raportat la articolul 215 indice 1 alineat 5 Cod procedură penală, respinge ca nefondate plângerile formulate de petenții-inculpați Coldea Florian, Dumbravă Dumitru și Trăilă Doru Fănel împotriva Ordonanțelor nr. 671/1/P/2024 din data de 11 septembrie 2024 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția de Combatere a Corupției. În baza articolului 275 alineatele 2 și 4 din Codul de procedură penală, obligă petenții-inculpați la plata sumei de 200 de lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă”, se precizează în minuta încheierii pronunțate de magistrații Curții de Apel București.
Pretextul studierii dosarului
Coldea, Dumbravă și Trăilă au contestat această a doua prelungire a măsurii controlului judiciar pe cauțiune în data de 13 septembrie 2024, la Curtea de Apel București fiind constituit dosarul nr. 5821/2/2024. Cauza a primit un prim termen de judecată în data de 18 septembrie, când judecătorii au stabilit că, „în vederea studierii dosarului de urmărire penală, amână cauza la data de 25 septembrie 2024, ora 12.00, Sala P124”. Apoi, în 25 septembrie, magistrații a precizat că stabilesc pronunțarea pentru 26 septembrie 2024, când verdictul a și fost dat, spre marea dezamăgire a inculpaților.
A fost, atunci, pentru a doua oară când Florian Coldea, Dumitru Dumbravă și Doru Trăilă au atacat prelungirea controlului judiciar pe cauțiune. Chiar în 11 septembrie, după ce a fost chemat la DNA, la ieșirea de la audieri, Florian Coldea a declarat că a fost informat despre prelungirea controlului judiciar. „Ori de câte ori venim aici, să știți că adevărul rămâne la fel. Principiul în care cred e că nimeni nu e mai presus de lege. Dar, mai mult, legea și logica trebuie să o respectăm cu toții. Și noi, și procurorii, și toată lumea. Așa că am explicat lucrurile. Nu cred, în continuare, că cu oamenii cu care nu te-ai întâlnit niciodată poți să fii parte din echipă sau să faci parte dintr-un grup organizat. Avem dreptul să ne apărăm”, a declarat Florian Coldea, după prima înfățișare din acest proces.
Motivare zdrobitoare a magistratului care a respins prima plângere
Reamintim că, la prima încercare de a scăpa de controlul judiciar, judecarea a fost una cu probleme. Două complete de judecată și-au cerut ieșirea din cauză, iar abia al treilea complet a reușit să dea o soluție. Una nefavorabilă petenților. În 6 august, judecătorul Andrei Buliga a decis ca plângerile petenților inculpați să fie respinse ca nefondate.
Motivarea a fost una cruntă. Curtea de Apel București a subliniat faptul că, nefiind încă lămurită cauza penală sub toate aspectele sale, „prelungirea măsurii în discuţie, în conţinutul iniţial, se justifică, fiind necesară, după cum deja s-a arătat, pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal”.
Un pasaj din această motivare este cu adevărat spectaculos și, totodată, relevant cu privire la percepția de care se „bucură” foștii capi ai SRI. Astfel, se arată că „fără a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpații Florian Coldea, Dumitru Dumbravă și Doru Fănel Trăilă, judecătorul de drepturi și libertăți arată că invocarea unei posibile influențe pe lângă magistrați aduce o severă atingere prestigiului justiției, contribuind în acest mod la scăderea încrederii populației în onestitatea actului de justiție, aspecte care întăresc gravitatea faptelor săvârșite. (…) Circumstanțele personale ale celor trei inculpați nu pot justifica revocarea măsurii preventive, lipsa antecedentelor penale fiind normală la persoane cu un astfel de statut, iar acest lucru nu îi transformă în infractori mai puțini periculoși”.
Nu în ultimul rând, judecătorul de drepturi și libertăți reține că nu se impune înlăturarea obligației de a părăsi teritoriul României, având în vedere că această măsură are ca scop asigurarea unei bune supravegheri a comportamentului inculpaților, prevenirea săvârșirii unor noi infracțiuni, asigurarea participării inculpaților la procesul penal desfăşurat împotriva lor și nu acela de a-i restrânge dreptul la muncă, „inculpații putând desfăşura activităţi lucrative pe teritoriul României pentru a-şi întreţine familiile”.