Guvernul negociază această situație. A fost deja o primă întâlnire cu șefa PNRR Céline Gaue.
Pe masa coaliției sunt mai multe măsuri care ar putea să facă viața românilor mult mai scumpă și să nu aducă nici foarte mulți bani în buget.
"Văd în fiecare zi noi propuneri de modificări fiscale care vin să bulverseze pe toată lumea.
Asta arată că există o disperare din această perspectivă și că nu au o strategie concertă menită să aducă mai mulți bani la buget.
Noi, în loc să reducem cheltuielile bugetare, cum face Germania, care taie din cheltuielile statului să se încadreze în ținta de deficit, le creștem.
Aceste taxe care vor fi introduse de la 1 septembrie nu vor fi de ajuns să ducem deficitul în 4,4%, iar dacă nouă ni se suspendă fondurile europene, înseamnă că ne luăm adio de la investiții în 2023 și probabil în 2024.
Fiecare ministru trebuie să vină cu un plan, să taie de unde trebuie.
Noi nu vorbim de evaziunea fiscală, vorbim de creștere de taxe.
S-ar putea ca toate aceste creșteri de taxe să se întoarcă împotriva guvernului", a declarat Adrian Negrescu, analist economic, la Antena 3 CNN.
România este în procedură de deficit excesiv, un mecanism prin care își asumă scăderea deficitului bugetar în fața UE. Unul dintre instrumentele prin care UE poate penaliza nerespectarea angajamentelor luate de România este înghețarea fondurilor europene de coeziune (nu PNRR).
Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 36,91 miliarde lei în primele cinci luni ale anului, potrivit Economedia. Ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul a ajuns la 2,32%, în creștere atât față de primele patru luni ale anului când se situa la 1,72% din PIB (27,35 miliarde lei), dar și față de primele cinci luni din 2022, când se situa la 1,57% din PIB (20,9 miliarde de lei).
Comisia Europeană avertizează cu suspendarea fondurilor europene pentru România. Analist economic: "Nu vorbim de evaziunea fiscală, vorbim de creștere de taxe"