Porcii sunt următorii pe listă, conform unui proiect de strategie a UE pentru creșterea anumitor păsări și animale. Pe lista de priorități inclusă în viitoarea strategie se mai numără găinile ouătoare, vițeii, iepurii, rațele, gâștele și prepelițele. Măsura urmărește să armonizeze standardele UE în materie de bunăstare animală, în concordanță cu așteptările tot mai ridicate ale cetățenilor europeni în ceea ce privește etica în agricultură. De altfel, acest proiect de strategie a plecat de la o inițiativă cetățenească de acum câțiva ani. „Să punem capăt erei cuștii” („End the Cage Age”) a reușit să strângă 1,4 milioane de semnături pentru susținerea ei, iar Bruxelles-ul a decis să răspundă pozitiv solicitării.
Inițiativa urmărește să armonizeze standardele UE în materie de bunăstare a animalelor pentru a răspunde mai bine așteptărilor etice tot mai mari ale cetățenilor. Eliminarea treptată a cuștilor poate duce la necesitatea ca o serie de fermieri să investească în modernizarea fermelor lor sau să adopte noi metode de producție. Creșterea investițiilor pe care ar trebui să le facă mulți fermieri europeni odată cu aplicarea noii strategii vine într-un moment foarte dificil pentru sectorul agricol european confruntat cu importuri ieftine din America Latină, dar de multe ori mai slab calitative decât cele „made in UE”. Inițial, Comisia Europeană se angajase să prezinte un proiect pentru eliminare cuștilor în iunie 2021 și, ulterior, a promis o propunere legislativă până în trimestrul 4 al anului 2023. Aceste termene nu au fost respectate, dar, într-un final, Executivul comunitar a reușit să realizeze acest proiect.
Interdicția există, dar nu se respectă
În UE, o interdicție privind creșterea găinilor în cuști este activă, teoretic, din 2012, dar în realitate cuștile au fost doar un pic mărite. O investigație realizată și publicată în urmă cu un an de Coaliția mondială pentru apărarea drepturilor animalelor Open Wing Alliance arăta condițiile grele în care sunt ținute găinile în fermele din peste 35 de țări. Pe lângă problemele legate de bunăstarea animalelor, aceste condiții reprezintă un mediu ideal pentru răspândirea bolilor, mai ales în contextul persistenței gripei aviare.
Investițiile mari vor scumpi mâncarea
Spre sfârșitul anului 2025, a avut loc o consultare publică ce viza modernizarea normelor UE privind bunăstarea animalelor de fermă pentru anumite animale, iar recent Comisia a publicat concluziile într-un raport. Printre participanții la raport s-au numărat cetățeni, operatori economici, asociații comerciale și de consumatori, ONG-uri, institute de cercetare, mediul academic și părți interesate din afara UE. Raportul a demonstrat în mod covârșitor că nivelul actual de bunăstare a animalelor nu este acceptat de public. Raportul a constatat că 89% dintre respondenți au fost pe deplin de acord că legislația actuală a UE care reglementează bunăstarea animalelor la nivel de fermă nu garantează că animalele de fermă pot manifesta un comportament normal. În cazul eliminării cuștilor, principalele bariere identificate în calea trecerii la sisteme alternative sunt costurile ridicate de investiții (55% dintre respondenți), disponibilitatea limitată a consumatorilor de a plăti prețuri mai mari (50%) și constrângerile legate de spațiu și infrastructură (43%).
În 2023 fermierii s-au opus vehement
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), a recomandat încă din 2023 încetarea creșterii păsărilor de curte în cuști și mutilarea lor. La vremea respectivă, fermierii europeni au reacționat negativ la aceste „recomandări fără precedent care, dacă ar fi aplicate în acești termeni, ar duce pur și simplu la dispariția celei mai mari părți a sectorului avicol european, inclusiv a cărnii și ouălor”. „Cum vor putea rezista producătorii din UE în fața unei concurențe internaționale acerbe care nu aplică standarde atât de ridicate la fermă/”, citând o tendință deja în creștere a importurilor din Brazilia, Thailanda și Ucraina, au subliniat organizații agricole europene, precum Copa-Cogeca și AVEC, o federație europeană a producătorilor de păsări. Între timp, condițiile de piață nu s-au schimbat în bine pentru fermieriii din UE și, în aceste circumstanțe, în lipsa unor subvenții naționale și comunitare generoase, este de așteptat ca fermierii să se opună noii strategii a UE privind bunăstarea animalelor.
.Comitetul Cetățenilor „End the Cage Age” a adus problema cuștilor pentru animale în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, iar acum se așteaptă o decizie a judecătorilor.
Standarde de bunăstare
Principalele probleme discutate în raport sunt eliminarea treptată a cuștilor pentru anumite animale, cum ar fi găinile ouătoare, vițeii, puicuțele, găinile de carne, iepurii, rațele, gâștele și porcii, necesitatea unor standarde echivalente de bunăstare a animalelor pentru alimentele de origine animală importate din țări din afara UE (96% dintre respondenții au fost pe deplin de acord cu acest lucru) și, de asemenea, controversata ucidere a puilor masculi de o zi. În mod firesc, aproape 98% dintre respondenți au fost pe deplin sau parțial de acord că uciderea sistematică a puilor masculi de o zi este „problematică din punct de vedere etic” - o opinie împărtășită de 56% dintre companii, afaceri și asociații.
4,8 milioane de găini ouătoare sunt ținute în baterii îmbunătățite în România
Un raport al Ministerului Agriculturii din decembrie 2024 arăta că 4,8 milioane de găini ouătoare erau ținute în baterii îmbunătățite care oferă fiecărei păsări un spațiu echivalent cu o coală A4. Având în vedere spațiul extrem de mic, găinile nu își pot întinde aripile, nu pot scurma, ciuguli sau face băi de praf, comportamente esențiale pentru echilibrul lor fizic și emoțional. Dacă mod natural o găină poate trăi până la 7 ani, cele crescute pentru producția industrială de ouă sunt sacrificate, de regulă, în jurul vârstei de 2 ani.
USAMV: Sistemele intensive afectează calitatea ouălor
Potrivit studiului intitulat „Condiții de creștere a găinilor ouătoare și a puilor de carne în fermele din România”, publicat în decembrie anul trecut de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București (USAMV) sistemele de creștere influențează semnificativ calitatea nutrițională a ouălor.
Conform cercetării, ouăle provenite din sisteme ecologice și free range au o greutate medie mai mare (peste 63 g față de 60,8 g la cele din baterii), o coajă mai rezistentă și un gălbenuș mai intens colorat, datorită accesului la lumină naturală și dietei variate. Ouăle din aceste sisteme au înregistrat un conținut mai ridicat de proteine și minerale esențiale, comparativ cu cele din sistemele intensive, care au o concentrație mai mare de grăsimi și o cantitate mai mică de apă. Raportul universității confirmă că sistemele intensive afectează calitatea produsului final, chiar dacă asigură un control microbiologic mai bun.