Comisia Europeană a solicitat explicaţii României pentru a vedea de ce ţara şi-a propus scăderea contribuţiei resurselor regenerabile în producţia de energie electrică de la 41,8% în 2020 la 39,6% în 2030, a declarat, joi, Henrik Dam, Policy Officer în domeniul energiei regenerabile la DG Energy din cadrul Comisiei Europene, prezent la Bucureşti la conferinţa "Energy Transition 2019".
"Am primit draftul Planului Naţional Integrat privind Energia şi Schimbările Climatice din partea României, l-am analizat cu atenţie şi am făcut câteva recomandări. În primul rând, trebuie să clarificăm care este baza, de unde plecăm din 2020 încolo, de unde vrea să plece România şi cu cât mai mult îşi propune să aibă până în 2030. România şi-a propus drept ţintă pentru 2030 să ajungă la 27,9% energie regenerabilă, ceea ce înseamnă cu 4% mai mult decât în 2020. Adică într-o perioadă de 10 ani va fi o creştere de aproximativ 4%. Considerăm că acest lucru este insuficient de ambiţios", a spus oficialul european.
Potrivit acestuia, Comisia Europeană a recomandat României o ţintă de 34% pentru anul 2030, aşa cum a reieşit dintr-o formulă folosită la nivelul Uniunii Europene, care ia în calcul potenţialul de resurse şi capacitatea economiei româneşti.
"Din punctul de vedere al Comisiei Europene, considerăm că această contribuţie, de 34%, este una corectă. De asemenea, nu am văzut în draftul trimis de România ţinte intermediare. În reglementările europene există reguli cum să ajungi la ţintele din 2023, 2027 şi 2030. Proiectul României este sub aceste ţinte de referinţă şi vrem o clarificare cu privire la aceste ţinte de referinţă, iar acestea să fie respectate", a subliniat Dam.
Foarte importantă este existenţa unor politici care să permită atingerea acestor ţine, a adăugat el.
"Vrem să vedem strategii şi planuri de măsuri detaliate cum vor evolua diferitele sectoare şi cum poate România să-şi atingă contribuţia şi cu ce costuri. Vrem să primim explicaţii de ce ponderea energiei regenerabile în producţia de electricitate va scădea - şi România este printre puţinele ţări europene unde s-ar întâmpla acest lucru - de la 41,8% în 2020, la 39,6% în 2030. Aceasta în condiţiile în care ar trebui să vedem o creştere a gradului de electrificare, iar energia regenerabilă este o sursă ieftină pentru acest lucru. Vrem să primim nişte clarificări cum s-a ajuns la aceste previziuni", a susţinut reprezentantul Executivului european.
"Vrem să vedem mai multă claritate cu privire la modul în care România va gestiona reînnoirea parcului învechit de capacităţi de producere a energiei regenerabile. Nici acest lucru nu a fost suficient explicat în draftul trimis de autorităţile române", a continuat el.
Totodată, responsabilii de la Bruxelles au mai cerut explicaţii despre strategia României cu privire la sectorul de termoficare, dar şi cu privire la utilizarea combustibililor nepoluanţi.
"Vrem mai multă claritate şi simplificare în ceea ce priveşte procedurile de autorizare. Directiva europeană din sectorul energiei regenerabile este foarte clară în această privinţă să existe un one-stop-shop şi vrem să încurajăm contribuţia consumatorilor pentru consumul propriu. Vrem să ne asigurăm că există suficient suport local pentru implementarea regenerabilelor şi pentru utilizarea de power-purchase agreements (contractelor pe termen lung - n.r.)", a arătat Dam.
Oficialul european a precizat că a primit semnale optimiste din partea autorităţilor române cu ocazia acestei vizite la Bucureşti.
"Am auzit în această dimineaţă declaraţii optimiste din partea politicienilor. Nu am auzit un procent, dar mă aştept ca toate aceste lucruri să fie clarificate în noul plan", a completat el.
România a trimis la Bruxelles, la finalul anului trecut, un draft al Planului Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice, unde ţinta naţională propusă de România pentru anul 2030 pentru energia regenerabilă este 27,9%.
Pe de altă parte, în iunie 2019, Comisia Europeană a trimis autorităţilor române un răspuns în care arată că această ţintă este prea mică, iar obiectivul României ar trebui să fie 34%.
România trebuie să trimită înapoi la Bruxelles un plan final, până la sfârşitul acestui an. AGERPRES