Numai 260 de companii din România au afaceri de peste 100 de milioane de lei, potrivit statisticilor de la Registrul Comerţului, şi realizează 37% din totalul cifrei de afaceri produsă în ţară. În aceleaşi timp, 426.300 de firmele mai mici, cu vânzări până într-un milion de euro, realizează numai 15% din cifra de afaceri a României. Alte 140.000 de firme s-au înfiinţat, dar nu au activitate.
Poloarizarea excesivă din mediul de afaceri se observă dacă ne uităm la primele 1.000 cele mai mari companii din România care realizează aproape jumătate din cifra de afaceri a ţării. Acestea au devenit mult mai puternice în ultimii opt ani, ceea ce arartă că au profitat de oportunităţile din timpul crizei. Datele statistice arată că în anul 2008 primele 1.000 de companii realizau 35% din cifra de afaceri a ţării, iar în anul 2015 acestea au produs 49% din totalul afacerilor derulate în România „ Aceste companii au fost în pole position, au avut o îndatorare mai mică, o profitabilitate mai mare, o durată medie de colectare a creanţelor mai mică care le-a permis să exploateze oportunităţile pe care criza le-a adus, pe lângă provocările aduse au fost şi o serie de oportunităţi”, a declarat Iancu Guda, director Coface România, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). Problema e că 74% dintre aceste firme mari sunt multinaţionale care vin din Austria, Germania, Franţa, dar şi din Olanda, unde regimul juridic este mai permisiv. „ Şapte din zece companii mari sunt multinaţionale şi beneficiază de economii de scală”, a declarat directorul Coface.
„În ultimii opt ani au crescut numai companiile mari, cu afaceri peste cinci milioane de euro, restul şi-au restrâns activitatea sau s-au închis. Există şi o excepţie, firmele care au o cifră de afaceri între 100.000-500.000 de euro care au reuşit să crească cu 11%” Iancu Guda, director Coface România, preşedinte AAFBR
Afacerile româneşti, tot mai mici
În timp ce multinaţionalele înfloresc, firmele locale se vestejesc sau chiar dau ortul popii. Explicaţia este simplă, mediul economic din România este de vină, capitalul autohton nu are un mediu propice de dezvoltare. “Guvernul nu trebuie să crească nivelul de încălzire al economiei. Companiile au nevoie de un mediu fiscal anticiclic, temperat, care să dea predictibiliate, au nevoie de un cadru juridic stabil, au nevoie de investiţii strategice în domenii importante precume infrastructura şi de încurajarea spiritului antreprenorial”, spune Iancu Guda. Acesta mai precizează că şi lipsa de strategie a guvernelor care s-au succedat este o frână în calea firmelor româneşti. Dacă ne uităm în ultimii 20 de ani vedem că programele s-au limitat la ciclurile electorale, firmele autohtone nu au avut o viziune, o direcţie clară să vadă care sunt domeniile prioriatre în care ar trebui să investească. „ Cred că este nevoie de o strategie pe zece ani şi asumată de toate partidele politice”, a mai adăugat reprezentantul Coface.
Cum arată structura firmelor din economie
Categorie* Număr CA** 2015 (mld. lei) CA % Raport CA 2015 - 2008
Fără activitate 139.094 - 0% 0%
0-100.000 euro 332.097 37 3% -11%
100.000 -500.000 euro 77.480 77 7% 11%
500.000-1.000.000 euro 16.776 53 5% -11%
1-5 milioane euro 18.310 138 12% -12%
5-10 milioane euro 3.048 9 8% 6%
10-50 milioane euro 2.567 240 21% 63%
50-100 milioane euro 288 96 8% 13%
Peste 100 milioane euro 260 428 37% 49%
Sursa: Coface
*- după cifra de afaceri din 2015
** Cifră de Afaceri
Multinaţionalele sunt avanatajate de puterea de a negocia cu furnizorii la nivel de grup, de o mai bună cunoaştere a pieţelor având prezenţă în mai multe ţări şi, nu în ultimul rând, de know-how-ul unui management cu experienţă mai extinsă în timp
România are cele mai puţine firme la 1.000 de locuitori. Legislaţie e foarte greoaie
Iniţiativa locală, descurajată din faşă
Mulţi români nu se mai apucă de afaceri, fiind descurajaţi de mediul economic ostil firmelor locale. România are 23 de companii la 1.000 de locuitori, situându-se pe penultima poziţie în regine, după Serbia cu 17 firme la 1.000 de locuitori, potrivit datelor statistice. Pe primul loc se află Cehia cu 140 de companii la 1.000 de locuitori, urmată de Slovacia cu 116 şi de Letonia cu 115. Bulgarii au 55 de firme la 1.000 de locuitori, ungurii 60, iar polonezii 47.
Legislaţia românească este împotriva mediului de afaceri, iar mulţi oameni nu au curaj să-şi mai deschidă afaceri, dar şi din cei care deschid dau faliment pe capete, spune Liviu Rogojinaru, vicepreşedinte Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNÎPMMR). În plus, el mai susţine că ANAF face controale foarte urâte.” La ei nu există prevenţie, vin şi-ţi dau amendă. Şi atunci, ce om normal la cap mai are curaj să-şi deschidă business în Româna?”.
„Dacă cineva ar ştii toată legislaţia care i se pune unui IMM în spate ar fi cel mai mare doctor în ştiinţe economice şi juridice din România. Însă, firmele mici, la început de drum, nu au bani ca să angajeze oameni atât de competenţi, iar ANAF ar trebuie să se ocupe mai mult de prevenţie, decât să dea amenzi” Liviu Rogojinaru, vicepreşedinte CNÎPMMR
Antreprenorii români nu ştiu care sunt direcţiile prioritare în care economia românescă se va dezvolta. Birocraţia, desele schimbări legislative şi impozitarea excesivă dezavantajează mai mult firmele mici care nu au putere finaciară să facă faţă acestor situaţii