Romii din Malul Vânăt au devenit cunoscuţi în Suedia, acolo unde s-au alăturat altor români și au umplut străzile la cerșit. A fost mult până când a ajuns unu-doi, că apoi s-au dus unul pe altul până când în sat au rămas numai bătrânii și copiii. La un moment dat, guvernul suedez a cerut ajutorul autorităților din România pentru a scăpa de valul mare de oameni care apelau la mila publică.
„În urmă cu câţiva ani, a venit o delegaţie din Suedia la noi şi ziceau să încercăm să găsim o soluţie să rezolvăm problema cerşetorilor. Au zis şi să mergem noi în Suedia. Până la urmă nu s-a mai făcut nimic, nu m-a mai chemat nimeni. Acum câteva luni, am hotărât să mă duc pe cont propriu. Am plecat cu maşina personală, am băgat benzină din banii mei, nu din banii primăriei, şi am stat o săptămână în Suedia. Am luat cu mine un rudar, unul de-al lor, care le ştia traseul. I-am găsit pe unii undeva la o margine de oraş, pe un teren. Au rămas surprinşi când m-au văzut! Aveau un cort în care stăteau. Patru pari bătuţi în pământ, cu o prelată deasupra şi o găleată în care făceau focul. Acolo mâncau, acolo se spălau. Ştiau foarte bine legile. Am observat că fumau şi aruncau chiştoacele în găleată. Am întrebat de ce nu aruncă în iarbă şi au zis că în Suedia primesc amenzi mari dacă fac asta! La noi, aruncă pe unde pot, acolo le e frică de amenzi”, a povestit pentru Jurnalul Luigi Ionescu, primarul comunei Merişani.
„Fiind plecaţi, le-am tăiat ajutoarele”
Dacă înainte cătunul Malul Vânăt era plin de case din chirpici şi unii dintre romi dormeau cu calul în cameră, acum şi-au ridicat vile şi case frumoase. Toţi au maşini şi rar mai vezi o căruţă pe drumul care străbate satul.
„E un lucru bun că ce au strâns pe acolo au investit în România. Nu mai e niciun bordei în tot satul. Şi-au făcut case mari, frumoase, cu WC în casă, gresie, faianţă, nu ca înainte. A fost un lucru bun că i-au primit cei de afară, că altfel vă daţi seama câte ajutoare sociale ar fi trebuit să dăm? Fiind plecaţi, le-am tăiat ajutoarele. Şi acum îi verificăm periodic. Mereu trec maşinile noastre (n.r. - ale administrației locale) pe acolo şi văd ce se întâmplă. Se mai dau şi în «primire» unul pe altul. Trebuie să-i verificăm, că ne trezim că ei primesc bani din țară, dar sunt plecați afară... E unul de la noi care şi-a arătat fundul pe la televizor când s-au dus să facă reportaje. L-a văzut o lume-ntreagă. Ce ar fi fost dacă figura la primărie cu ajutor social, nu am fi avut noi probleme? Şi-aşa, acum, când m-am dus după ei, în Suedia, mi-am auzit vorbe că m-am dus să-i verific dacă sunt din cei care au ajutor social. În ultima vreme nu prea s-au mai dus, că nu-i mai primesc. Pleacă rar, câte unu, doi, lasă copiii pe la bunici”, a mai spus primarul comunei Merişani.
Angajați și patroni
În călătoria lui prin prin Suedia, edilul a întâlnit şi consăteni care muncesc. Nu toţi trăiau din cerşit, este concluzia la care a ajuns acesta. A aflat că sunt romi care adună din gunoaie bidoane din plastic şi cutii din aluminiu pe care le duc la centrele de colectare a deşeurilor şi primesc fise. Cu ele pot să îşi cumpere mâncare şi cele necesare. Dar sunt și romi care şi-au făcut firme şi efectuează lucrări contra cost pentru suedezi. „Sunt mulţi care muncesc. Lucrează în construcţii, la pavat de străzi, de curţi. Primesc câte 100 de euro pentru ziua de muncă. Sunt bani mulţi”, a mai spus Luigi Ionescu.
Nu sunt singurii romi din judeţ care s-au îmbogăţit în străinătate. În comuna Miceşti, situaţia este asemănătoare celei din comuna Merişani. „S-au civilizat, că au plecat mulţi pe afară. Să vedeţi ce case şi-au făcut din cerşit! Cei mai săraci au plecat primii. După ei s-au dus şi ai mei din satul Troislav. Au mai făcut ei şi altele pe acolo… Din câte ştiu eu, dacă în Suedia fură până la 1.000 de coroane nu-i bagă la puşcărie”, explica Dumitru Voicu, primarul comunei Miceşti.
Noile vile fac bine la buget
Primarul Ionescu a găsit o soluție să-i pună pe romi să plătească impozitele la locuințe după ce majoritatea construcțiilor au fost făcute pe domeniul public, fără autorizații, în urmă cu mulți ani. „Le-am făcut rol (n.r. - agricol) la toţi şi plătesc impozite şi pe case, şi pe teren. Le facem cadastru general, ca să intabuleze casele. Încerc să găsesc o soluţie legală ca să le concesionez terenul pe care au construcţiile făcute ilegal acum mulţi ani. Cu taxele stăm bine, cu amenzile stăm mai rău, că nu le plătesc. Sunt multe amenzi de circulaţie, că toţi au maşini. Îi mai prind la primărie când au de luat câte o adeverinţă, de ridicat bani, ceva, şi îi pun să achite amenzile ca să le eliberez ce au nevoie”, a precizat Luigi Ionescu.
În 2015, Suedia a fost invadată de cerşetori, iar 90% dintre aceştia erau din România. Stockholm, Göteborg, Malmo şi Umea erau oraşele preferate de cei care apelau la mila cetăţenilor. Autorităţile, la început tolerante, au încercat apoi să găsească soluţii să scape de ei. Guvernanţii au fost chiar pe punctul de a interzice cerşetoria, dar au renunţat şi au limitat numărul de imigranţi vulnerabili. În 2019 autorităţile din oraşul Eskilstuna, situat la vest de capitala Suediei, au introdus autorizaţia pentru cerşetorie. Beneficiarii erau obligaţi să plătească 250 de coroane suedeze pentru a obține documentul valabil trei luni.
„Am plecat cu maşina personală, am băgat benzină din banii mei, nu din banii primăriei şi am stat o săptămână în Suedia. Am luat cu mine un rudar, unul de-al lor care le ştia traseul. I-am găsit pe unii undeva la o margine de oraş, pe un teren. Au rămas surprinşi când m-au văzut! Aveau un cort în care stăteau”
Luigi Ionescu primarul din Merişani, Argeş
„S-au civilizat, că au plecat mulţi pe afară. Să vedeţi ce case şi-au făcut din cerşit. Cei mai săraci au plecat primii”
Dumitru Voicu, primar comuna Miceşti, Argeș