Conceptul de „smart city”, tradus românește: iluminatul stradal inteligent, ignorat de administrația publică

Pe fondul scumpirii accelerate a prețurilor la energie, modernizarea devine o necesitate, iar opțiunile nu sunt puține deloc. Schimbarea corpurilor de iluminat cu unele mai economice din punctul de vedere al consumului, de tip LED (light-emitting diode), reglarea automată a intensității luminoase, dotarea cu senzori de mișcare etc. sunt doar cele mai uzuale forme de reducere a consumului. Deși au la dispoziție surse de finanțare nerambursabile pentru astfel de investiții, administrațiile publice nu se prea înghesuie să depună proiecte. În prezent, doar circa 42% din corpurile de iluminat stradal sunt de tip LED, iar în clădirile administrațiilor publice procentul scade la 27.   

Directivele europene impuneau scoaterea din serviciu până la sfârşitul anului 2015 a becurilor clasice de iluminat și înlocuirea lor cu surse cu eficienţă energetică şi luminoasă ridicate, reducerea cu 20% a consumului de energie primară până în 2020, precum şi o ţintă de îmbunătăţire a eficienţei energetice cu cel puţin 27% până în 2030. Deocamdată o mare parte a unităților administrative teritoriale (UAT-uri) sunt corigente la acest capitol, iar acum indiferența cu care au tratat această problemă le face să scoată mai mulți bani din vistierie. Modernizarea iluminatului public este una din componentele principale ale conceptului de „smart city”, contribuind și la reducerea amprentei de carbon, dar la noi primăriile o tratează ca pe o cenușăreasă. 

Una din trei primării a depus proiecte

Anul trecut doar 34% din primării au depus proiecte pentru atragerea fondurilor nerambursabile în vederea modernizării iluminatului public, deși statisticile arată că administrațiile publice care au investit în soluții cu LED au înregistrat o scădere a consumului, în medie, cu 34%, relevă un studiu realizat de compania Savelectro. De asemenea, aproape 80% din UAT-uri nu au senzori de mișcare, pentru a controla funcționarea iluminatului stradal și în majoritatea localităților controlul se face în continuare utilizând metode depășite tehnic (prin ceas programator sau manual).

Sursele cu LED au o eficienţă foarte mare, durata lor de viaţă este dublă faţă de cea a lămpilor clasice, permit o foarte bună direcţionare a luminii, nu au durată de amorsare, au un indice de redare a culorilor de peste 80 în mod uzual şi sunt foarte robuste mecanic.

Haos în București

La nivelul Capitalei, situație nu arată bine deloc. „În urma solicitărilor adresate celor 6 primării de sector, am primit doar răspunsuri vagi și ambigue. De asemenea, Compania Municipală Iluminat Public București SRL, cea care gestionează sistemul de iluminat public al Bucureștiului ne-a comunicat faptul că nu deține evidența părților componente ale sistemului de iluminat public defalcată pe fiecare sector în parte și că această societate nu este în măsură să răspundă întrebărilor legate de iluminatul public. Nu ni s-a transmis nici situație la nivelul întregii Capitale, nici la nivelul fiecărui sector”, precizează realizatorii studiului. Din toate informațiile avute la dispoziție, ei au putut colecta următoarele date la nivelul Capitalei:

• 95% din străzile Capitalei sunt acoperite de iluminatul stradal;

• 23% din lămpile ce asigură iluminatul stradal în București sunt de tip LED;

• aproximativ 70% din clădirile administrate de Primăria Sectorului 4 sunt iluminate cu corpuri și surse cu LED;

• a fost depus un proiect de reabilitare a iluminatului public;

Dezinteres și în județul Ilfov

Nici în ceea ce privește județul Ilfov, unul dintre cele mai bogate din țară, lucrurile nu arată prea bine. Doar 53,2% din iluminatul stradal este asigurat cu lămpi de tip LED, în timp ce la nivelul clădirilor publice, doar 25,3%. Per total, județul se află sub media națională din acest punct de vedere.

50% din iluminatul public din județul Covasna este automatizat cu senzori, acesta fiind cel mai mare procent din țară. La polul opus se află județul Ilfov, unde procentul este 0.

Statistică îngrijorătoare la nivel național

Studiul arată că doar în 14 județe din 41 iluminatul stradal cu lămpi LED reprezintă cel puțin jumătate din toate lămpile stradale, iar în ceea ce privește iluminatul clădirilor administrate direct de primării acesta este un aspect neglijat în aproape toate județele, doar 7 din 41 de județe având cel puțin jumătate din aceste clădiri iluminate cu surse LED. 

Top 5 județe unde iluminatul stradal este asigurat cu surse LED (%)

Brăila 96,4

Giurgiu 86,1

Arad 81,5

Călărași 73,8

Bistrița-Năsăud 67,8

Top 5 județe unde iluminatul stradal cu surse LED este scăzut (%)

Timiș 18,8

Galați 22,7

București 23

Constanța 24,4

Caraș-Severin 26,6

Top 5 județe unde iluminatul clădirilor administrate de primării este asigurat cu surse LED (%)

Arad 79,5

Teleorman 66,8

Buzău 60,6

Suceava 59,4

Satu Mare 59,3

Top 5 județe unde iluminatul clădirilor administrate de primării este în mică proporție cu surse LED (%)

Mehedinți 3,2

Dolj 6,7

Iași 9,8

Brăila 10,4

Constanța 14,6

Sursa: Studiu Savelectro

Avantajelor becurilor LED: 

1.  Au un consum mai mic de energie de până la 7 ori și costuri finale de până la 4 ori mai mici la aceeași cantitate de lumină;

2. Luminează imediat după aprindere la puterea maximă;

3. Au o durată de viață între 15.000 și 50.000 de ore, astfel încât pot dura mai mult de 5 ani în condiții de utilizare normală; 

4. Se economisesc bani pe termen lung prin reducerea facturii la energie electrică, cu toate ca prețul unui bec LED este mai ridicat, comparativ cu alte tehnologii;

5. Sunt ecologice. Nu conțin substanțe toxice, plumb și mercur, iar ulterior pot fi reciclate;  

Investiții prin Fondul de mediu

Investițiile pentru modernizarea iluminatului public pot fi făcute și anul acesta prin intermediul Fondului pentru mediu, în cadrul programul pentru creşterea eficienţei energetice, Ghidul de finanțare fiind adoptat în cursul lunii mai. Potrivit acestuia, se finanțează proiectele pentru înlocuirea corpurilor de iluminat cu surse LED, extinderea rețelelor existente, achiziţionarea şi instalarea sistemelor de telegestiune aferente obiectivelor de investiţii. Banii se acordă în funcţie de categoria unităţii administrativ-teritoriale, respectiv:

• pentru comune cu o populaţie de până la 5.000 de locuitori - maximum 1.000.000 de lei;

• pentru comune cu o populaţie de peste 5.001 de locuitori - maximum 2.000.000 de lei;

• pentru oraşe - maximum 3.000.000 de lei;

• pentru municipii de rang 0 - municipiul Bucureşti - maximum 50.000.000 de lei;

• pentru municipii de rang I - maximum 6.000.000 de lei;

• pentru municipii de rang II - maximum 5.000.000 de lei.