Potrivit autorilor WSJ, liderul rus Vladimir Putin ar putea paria pe faptul că aliații occidentali nu ar fi dispuși să plătească prețul economic pentru a preveni o mișcare a Rusiei asupra Ucrainei într-o lume din ce în ce mai interconectată. Unul dintre stâlpii de construcție ai globalizării economice este principiul potrivit căruia legăturile economice ar contribui la asigurarea păcii. Interdependența economică de pe tot globul ne face pe toți să fim mai legați din punct de vedere economic ca niciodată, toată lumea ar suferi de un conflict pe scară largă, de aceea globalizarea trebuia să facă războaiele mai greu de pornit.
O analiză CNN arată că doar în planul simplist al aprovizionării cu alimente, o invazie ar duce la o întrerupere a producției agricole a Ucrainei, iar acest fapt ar avea un impact global, țara fiind unul dintre cei patru mari exportatori de cereale din lume, în timp ce Rusia este cel mai mare producător de grâu din lume. Producția mare de orz, porumb, floarea-soarelui și rapiță ar putea fi, de asemenea, afectată. Prețurile de pe piețele internaționale la cereale și la alte produse alimentare ar fi, la rândul lor, aruncate în aer odată cu exploziile de pe un posibil front ucrainean.
Dar discuția mai complexă, mai întortocheată și mai plină de conotații și interese geostrategice este legată de impactul potențial mai consistent asupra aprovizionării cu energie a Europei și de consecințele sancțiunilor dure ce ar fi impuse de Occident asupra Rusiei, după o invazie în Ucraina. Rusia furnizează aproximativ 30% din petrolul Europei și 35% din gazele sale naturale, livrările rusești jucând un rol vital în piața de energie și în încălzirea locuințelor în Europa Centrală și de Est. Închiderea robinetului rus de gaze naturale ca răspuns la sancțiuni ce ar penaliza la rândul lor o invazie în Ucraina ar conduce la o puternică subaprovizionare cu energie a Europei, exacerbând problemele furnizării globale și ale prețurilor deja mari din piața energiei.
Iar sancțiunile impuse de occidentali ar avea impact indirect și asupra celor ce le impun. Analiștii se așteaptă, în general, la un pachet larg de sancțiuni care ar putea afecta marile bănci rusești, sectorul țițeiului și gazelor și importurile de tehnologie. Efectele asupra Europei și a restului lumii ar fi resimțite, de asemenea, iar analiștii avertizează că riscurile de război și chiar costurile unei „păci neplăcute” sunt subestimate. Criza economică produsă de pandemia Covid -19 și de persistența acesteia împinge deja în sus prețurile petrolului și gazelor, precum și prețurile principalelor metale folosite în producția a orice, de la fabricarea de mașini și electronice până la ustensile de bucătărie și construcții. Potrivit unor date citate de ABC, cota Rusiei din exporturile globale de nichel este estimată la aproximativ 49%, paladiu 42%, aluminiu 26%, platină 13%, oțel 7% și cuprul 4%. Lanțurile de aprovizionare a producției industriale nu ar fi, de asemenea, deloc imune la un conflict sau la sancțiuni împotriva Rusiei.
Un război fierbinte Rusia-Ucraina ar declanșa o nouă creștere masivă a prețurilor petrolului și gazelor, în special în Europa, dar și cu impact global, iar impactul inflaționist ar putea fi chiar și mai sever dacă toate țările ar opri achizițiile de energie rusească, ca sancțiune de evitare a conflictului. Dar, așa cum consemna un reportaj ABC, este puțin probabil ca toate țările să se conformeze: China e mai probabil să susțină Rusia prin achiziții mari și chiar și UE este puțin probabil să renunțe în totalitate la energia rusă. Acest lucru ar putea însemna prețuri mai mari în țările care aplică sancțiunile și prețuri mai mici pentru cei încă dispuși sau forțați să cumpere petrol și gaze rusești.
Din perspectiva piețelor financiare, am putea asista la un salt semnificativ al prețurilor obligațiunilor și la o cădere a ratelor dobânzilor. Potrivit unei analize Rabobank, aceasta ar putea fi o contrapondere convingătoare a tendinței actuale de creștere a ratelor dobânzilor în multe economii avansate, iar piețele financiare ar fi și mai complicate din cauza inflației și mai mari determinate de potențialele deficite de mărfuri prezentate mai sus.
În plan strategic și politic, fostul ministrul de externe și vicecancelar al Germaniei din 1998 până în 2005, Joschka Fischer, consideră că dacă izbucnește un conflict militar între Rusia și Ucraina, „consecințele pentru Europa ar fi profunde”, punând în discuție ordinea europeană și principiile – renunțarea la violență, autodeterminare, inviolabilitatea frontierelor și integritatea teritorială – pe care se bazează de la sfârșitul Războiului Rece. Fischer crede că Europa ar fi din nou împărțită în două sfere: o „Europa rusească” în est și Europa Uniunii Europene și NATO în părțile de vest și centrale ale continentului.
Cert este că un conflict aparent local - ruso-ucrainean - va agrava crizele costului vieții în mult mai multe țări europene și probabil chiar la scară mondială. Consecințele economice ale unui gest extrem vor avea astfel dimensiuni ce vor fi calculate la nivel global.