Discuțiile din ultimele săptămâni, privind amenințarea cu amenzi pentru românii care nu merg la medic preventiv sunt justificate de politicieni prin nevoia alinierii la standardele internaționale în sfera medicală. Se discută despre obligativitatea de a merge la medic, dar în sute de localități nu există nici măcar medic de familie, cu atât mai puțin clinici cu laboratoare pentru analizele medicale, iar bugetele de la Casa de Sănătate se termină în câteva ore, în fiecare lună, obligând toți românii care plătesc asigurări să-și plătească analizele la clinici private. Toate aceste probleme ar fi trebuit să se rezolve până la noua discuție despre obligativitate și amenzi.
Politicienii uită că foarte mulți români nu au nici măcar medic de familie, iar cei care încearcă să-și facă analizele din bugetul pentru care cotizează la Casa de Sănătate sunt trimiși să plătească, la clinici private, pentru că în cele mai multe cazuri „nu mai e buget”, după data de 3 a fiecărei luni. În România nu sunt nici suficiente laboratoare, nici măcar pentru a procesa analizele care se fac în prezent. Având aceste probleme, România nu poate fi comparabilă cu acele state la care fac referire politicienii noștri, când invocă necesitatea legii prevenției. Aceeași problemă a existat și în pandemie, când s-a impus purtarea măștilor, apoi statul a găsit soluții pentru a le da aceste dispozitive medicale celor care nu-și permiteau să le cumpere, fiind prea săraci pentru a putea să respecte legea. „Din păcate, sunt reglementări care pun carul înaintea boilor și au introdus sancțiuni pentru activități pe care oamenii nu le pot face pentru că nu există bani, logistică și resursă umană. Se preia și la noi tendința generală, din tot mai multe țări, dar înainte de a vorbi despre prevenție - care nu e o ideea rea în sine - noi nu avem medici și cabinete medicale suficiente, nu avem bani pentru a susține așa ceva. În plus, nu este normal să fie obligați oamenii să-și plătească analizele medicale pe care nu le pot face din ceea ce au cotizat deja la Casa de Asigurări. Se spune de foarte mult timp că sistemul medical e subfinanțat, dar acum vedem că se vorbește despre necesitatea prevenției, deși nu sunt bani nici măcar pentru tratamentele bolnavilor de diabet, de cancer sau de hepatită. În multe localități nu sunt nici măcar medici de familie. Este o chestiune prost gândită și sper să rămână doar la nivel de declarații politice”, a explicat, pentru Jurnalul, avocatul Gheorghe Piperea.
Sute de localități, fără medic de familie
Exact cu un an în urmă, Avocatul Poporului sesiza premierul, președinții Parlamentului și pe ministrul Sănătății, după ce a constatat că, în ciuda obligației statului de a asigura dreptul la sănătate, sute de localități din mediul rural nu au medic de familie. La începutul anului 2020, înainte de pandemie, erau 212 localități fără medici de familie și 665 de posturi vacante, la nivel național. Deși situația nu s-a îmbunătățit în ultimul an, în actualul context al dezbaterilor politice privind obligarea tuturor românilor să-și facă analizele medicale la zi, sub amenințarea cu „amenzi uriașe”, susținerea acestei decizii vine și din partea președintei Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, Sandra Alexiu, care este printre susținătorii acestei modificări legislative, deși susține ideea aplicării unor sancțiuni indirecte, prin care pacientul ar trebui să plătească mai mult pentru boala pe care ar face-o dacă nu se prezintă la timp la controlul preventiv, așa cum se întâmplă în alte state. În București și Ilfov e relativ ușor de ajuns la medicul de familie și la un laborator de analize, însă pentru județele Alba, Caraș-Severin, Sălaj, Buzău și Tulcea, unde zeci de localități nu au medic deloc, înainte de a impune prin modificare legislativă astfel de sancțiuni, statul ar trebui să asigure, mai întâi, accesul cetățenilor la serviciile medicale. E valabil și pentru alte județe, însă cele enumerate au situația cea mai gravă, din acest punct de vedere.
Abordări politice mai vechi
Tema medicinei preventive și a legiferării în sensul impunerii obligativității și a sancțiunilor nu e nouă. În campania electorală din 2016, PNL a avut cap de afiș Legea prevenției, tema fiind preluată acum de PSD, în noul context. Până acum nu s-a ajuns la legiferare, tocmai pentru că există foarte multe probleme nerezolvate, din punctul de vedere al posibilităților reale de a implementa un asemenea program în România. Iar problemele s-ar fi putut rezolva din 2007 până astăzi, dacă statul ar fi dorit cu adevărat să avem o lege a prevenției în domeniul medical. De la primul program național pentru încurajarea românilor să-și facă analizele preventiv și gratuit, din 2007, până astăzi, când vorbim deja despre „amenzi usturătoare”, care s-ar aplica din 2023, nu s-a schimbat nimic în bine. Singurele modalități de a oferi populației din zonele izolate și sărace acces la analizele medicale au fost caravanele care au mers din sat în sat, convingând oamenii să-și facă analize. Iar astfel de zone sunt în mai mult de jumătate din țară. Ca să devină obligatorie medicina preventivă din 2023, ar trebui să se asigure, până anul viitor, buget pentru analize gratuite care să fie suficient pentru toți românii, nu doar pentru cei care apucă să se înscrie pe data de 2 a fiecărei luni, pentru că de pe 3 nu mai sunt bani. De asemenea, să asigure cabinete medicale, laboratoare, medici, asistenți și laboranți, în toată țara. Doar constrângerea sub amenințarea cu amenda, cu motivația că așa se procedează și în alte țări, nu face decât să mai pună pe agenda discuțiilor încă o-ncercare de abuz din partea statului. În prezent, statul alocă medicinei primare aproximativ 6% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
De unde mai pot fi aduși bani la buget
Discuțiile despre introducerea obligativității prezentării periodice la medicul de familie și de a avea analizele medicale făcute la zi au pornit, pe 12 mai 2022, de la o declarație a preşedintei Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, dr. Adela Cojan, care a anunțat, în cadrul unei dezbateri care a avut loc la Senat, că cei care nu se vor prezenta la medic, pentru servicii de prevenţie, ar putea fi sancţionaţi din 2023. „Începând cu 1 aprilie 2022, odată cu modificarea contractului cadru şi a normelor de aplicare a acestora, bugetul alocat pentru funcţionarea asistenţei medicale primare a cunoscut o suplimentare din punct de vedere financiar consistentă, aproape fără precedent, 22% este mărirea acestui buget, cu interesul CNAS de a lărgi pachetul de servicii de bază şi de a mai diminua din ceea ce înseamnă «plata per capita», astfel încât, începând cu noul contract-cadru, din anul 2023 să implementăm, în special, pachetele de prevenţie, care vor deveni obligatorii - şi ne gândim inclusiv la elemente sancţionatorii pentru cei care nu vin să îşi efectueze serviciile de prevenţie. Încercăm să responsabilizăm populaţia în legătură cu propria sănătate”, a declarat Cojan.
Comparația cu celelalte state
Responsabilizarea populației se face, în mod normal, prin campanii de informare și conștientizare, nu prin aplicarea „amenzilor usturătoare”. Foarte mulți dintre cei care alimentează bugetul Casei de sănătate nu au acces la serviciile medicale pentru care plătesc lunar cotizații uriașe, iar Casa de Sănătate vrea acum să le ia și bani în plus, din amenzi, după ce nu le-a asigurat accesul la serviciile pentru care au cotizat. Preşedintele CNAS nu vede lucrurile din perspectiva situației naționale, ci spune că astfel de sancțiuni se practică deja în mai multe ţări, deci ar trebui să existe și în România. „Se practică în multe ţări, deja şi asociaţiile de pacienţi ne cer acest lucru, să începem să sancţionăm pe cei care nu se prezintă la serviciile de prevenţie. Va intra în atenţia noastră cu prioritate odată cu noul contract-cadru pe 2023”, a mai declarat Adela Cojan. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, s-a declarat, la rândul lui, susținător al acestei propuneri, tot pentru că „există astfel de situații în multe țări”. Ministrul a declarat chiar că nu vede niciun punct negativ în implementarea acestei soluții de conștientizare a sănătății fiecărui cetățean. Mai mult, din declarația ministrului reiese că românii care plătesc lunar cotizații la CNSAS ar trebui să suporte și cheltuielile pentru cei care nu plătesc, dar să fie și amendați dacă nu ajung la medic, deși ei nici măcar nu beneficiază de cotizațiile pe care le plătesc. „Există astfel de situații în multe țări, în care gradul de decontare a serviciilor medicale ține cont și de comportamentul preventiv al fiecărei persoane. Putem să gândim o astfel de soluție. Nu cred că e o soluție rea, cred că e o soluție care ar putea să stimuleze prezentarea la medic, dar, pe de altă parte, și medicii, mai ales cei de familie, trebuie să fie parte a acestui efort”, a declarat, în acest context, ministrul Sănătății.