Ca să îţi faci o idee, îţi spun că mai bine de jumătate dintre copiii cu kilograme în plus au probleme cu greutatea de la 2 ani, iar 1 din 6 copii este supraponderal sau obez la doar 6 ani.
Deci cu cât eşti mai atent la copil, cu atât poţi lua mai repede măsuri, ca să reușești să îl aduci la o greutate normală.
Principala cauză a obezităţii în rândul copiilor este discrepanţa dintre numărul de calorii consumate şi numărul de calorii arse într-o zi prin activitate. Copiii cu kilograme în plus au tendinţa să mănânce mai multe alimente bogate în grăsimi, în special junk-food, şi multe dulciuri şi sunt preocupaţi de activităţi mai sedentare, jocuri pe calculator, pe tabletă sau pe telefon etc., care contribuie în egală măsură la problemele lor de greutate.
Îngrijorător este că mulţi părinţi sunt mândri de colăceii de grăsime ai copiilor lor, iar rudele sau prietenii îi încurajează cu mitul total greşit: „Lasă că dacă e gras, e şi frumos!”.
Nu mai oferi recompense de tip fast-food
În multe familii moderne mâncarea de tip fast-food este oferită ca recompensă micuţilor, ba chiar e o modalitate de răsfăţ pentru că a fost ascultător, a luat note bune etc. Lucru total greşit, căci în loc să investim în bucuria lor, investim în deteriorarea stării de sănătate, iar preţul plătit e mult mai mare. Şi nici măcar nu îl plătim noi, ci copiii noştri.
Mii de părinţi înlocuiesc, în ultima vreme, şi activităţile în familie cu ieşitul în mall şi consumul de fast-food, iar copiii asociază greşit ideea de bucurie de a petrece timp în familie. Aşadar, obiceiurile nesănătoase sunt cumva insuflate de părinţi, deci revine în sarcina părinţilor să corecteze lucrurile.
Stabileşte gravitatea problemei de greutate
Indicele de masă corporală (IMC) este raportul dintre greutate și înălțime, iar formula de calcul este simplă: greutatea în kilograme împărțită la înălțimea la pătrat. Deci o poți calcula la tine acasă.
De exemplu, un băiat cu greutatea de 55 kg și 1,65 m are un IMC de 55 : (1,65 x 1,65) = 55 : 2,7225 = 20,2, adică un IMC normal. Un IMC cuprins între 25 și 39,9 indică un copil obez sau supraponderal, iar un IMC mai mare de 40 relevă obezitate morbidă, caz în care copilul riscă apariția unor boli precum diabet, boli de inimă sau hipertensiune.
Un copil este considerat supraponderal când depășește cu 10% greutatea ideală și este considerat obez când depășește cu 20% greutatea ideală.
Stabileşte cauzele problemei
După ce ai constatat că ceva nu este în regulă, ai făcut măsurătorile propriu-zise și ai luat cunoștință de gravitatea problemei, următorul pas este să mergi la medic. Greutatea mare a unui copil poate fi consecința unor probleme endocrinologice sau altor probleme medicale, dar acestea nu sunt singurele cauze. Comportamentele comune ale familiei, cum ar fi obiceiurile alimentare și lipsa de activitate, pot contribui la obezitatea infantilă. Echilibrul dintre caloriile consumate și cele arse joacă un rol în determinarea greutății copilului dumneavoastră. Familiile ocupate consumă mai multe alimente și băuturi bogate în grăsimi, zahăr și calorii. Aceste alimente și băuturi tind să fie sărace în vitamine, minerale și alte substanțe nutritive vitale. În același timp, mulți copii petrec mai puțin timp în aer liber și mai mult timp în interior, fiind inactivi. Pe măsură ce jocurile video, tabletele și smartphone-urile continuă să crească în popularitate, numărul de ore de inactivitate ar putea doar să crească. Factorii genetici pot crește probabilitatea ca un copil să sufere de obezitate. Copiii ai căror părinți sau frați ori surori suferă de obezitate pot avea un risc crescut de a dezvolta ei înșiși această afecțiune. Studiile au arătat că diverse gene pot contribui la creșterea în greutate. Deși problemele de greutate se întâlnesc în familie, nu toți copiii cu antecedente familiale de obezitate o vor dezvolta.
Cere ajutor
Dacă nu ştii cum să impui copilului un regim de viaţă sănătos şi cum să-l faci să-l accepte, fără să îi pui sănătatea psihică şi fizică în pericol, consultă un specialist în domeniu. Mâncatul emoțional sau haotic se datorează adesea lipsei unei structuri alimentare. Atunci când există o structură de hrănire inadecvată, foamea copilului este dezechilibrată, iar acesta este adesea înfometat. Părinții ar trebui să le servească copiilor mâncare la fiecare 3-4 ore. Aceasta include de obicei 3 mese și 2-3 gustări. A avea o structură de alimentație elimină aproape toate problemele și este tratamentul principal pentru orice tip de tulburare de alimentație. Dacă nu începeți cu o structură solidă, copilul dumneavoastră va continua să prezinte semne de alimentație emoțională.