Investițiile în domeniul sănătății, precum și creșterea calității serviciilor medicale, trebuie să devină reale priorități pentru România, spune Corina Crețu: „Se impune mai multă transparență din partea Guvernului în legătură cu modul în care sunt folosite fondurile europene pentru acest domeniu”.
„Investițiile în domeniul sănătății, precum și creșterea calității serviciilor medicale, trebuie să devină reale priorități pentru România. Cred că se impune mai multă transparență din partea Guvernului în legătură cu modul în care sunt folosite fondurile europene pentru acest domeniu”, declară europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european.
Ea spune că sunt câteva întrebări privind acest sector, care au nevoie de răspunsuri urgente.
„Ce se mai întâmplă cu Spitalele Regionale de la Craiova, Iași și Cluj-Napoca, care au studiile de fezabilitate realizate de ani buni, amplasamentele aprobate, dar și finanțările necesare? Când se vor lansa licitațiile și când va începe construcția efectivă a acestor spitale astfel încât cetățenii din aceste regiuni să beneficieze cât mai rapid de servicii de sănătate de calitate? Cum a folosit România măsurile excepționale adoptate de Parlamentul European încă din luna martie anul trecut, care ofereau o flexibilitate crescută în folosirea fondurilor europene din exercițiul financiar 2014-2020, acestea putând fi direcționate prioritar către domeniul sănătății? Care este stadiul negocierilor Programului Operațional Sănătate pentru perioada 2021-2027 și ce proiecte sunt incluse în acest program? Se confirmă includerea în Planul Național de Redresare și Reziliență a trei spitale noi: la Brașov, Focșani și Sibiu? Dacă da, ce măsuri sunt luate pentru ca realizarea acestora să se încadreze în termenul-limită al PNRR (decembrie 2026)? Cred că cetățenii merită aceste răspunsuri, pentru că reprezintă șanse cu care - foarte realist - România poate că nu se va mai întâlni”, conchide Crețu.
Premierul Florin Cîţu a declarat, miercuri, că la toate capitolele au fost reduse sumele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), iar acesta se încadrează în 29 de miliarde de euro