Cotnari a lansat proiectul „Crama Transparentă”. Este prima cramă din țară care și-a deschis larg porțile, la modul virtual, invitând consumatorii să descopere singuri, la orice oră din zi și din noapte, culisele producției. Procesul de vinificare e „la vedere”, fără echivoc, demontându-se astfel mituri mai vechi, care continuă să circule - iar iubitorul de vin e inițiat în tainele obținerii licorilor cu tradiție.
Un mușteriu știutor
Pe platforma dedicată se pot afla informații despre procesul de producție, despre vinuri și despre eventuale degustări. Pe lângă urmărirea imaginilor din cramă în timp real, doritorii pot suna sau lăsa mesaje (dacă folosesc WhatsApp, consumatorii sunt asigurați că întrebările sunt preluate 24 de ore din 24 și redirecționate către specialiști). Vizitatorii virtuali pot viziona și un filmuleț, în care profesioniștii companiei oferă detalii despre soiuri, munca în vie, în cramă, îmbuteliere, inclusiv despre obținerea spumantelor.
Toate acestea fac parte, după cum explică Remus Deleanu, director general Cotnari S.A., din demersurile de modernizare inițiate recent. Transparentizarea procesului de producție, dezvoltarea de noi sortimente de vinuri din soiuri pure românești și investițiile în modernizare infrastructurii au drept scop nu doar creșterea calității producției, ci și fidelizarea și educarea consumatorului.
Se estimează că valoarea investițiilor în modernizare va fi de circa 20 de milioane de lei.
Cum se combate un mit
Mai multă transparență se impune și pentru a combate suspiciunile moștenite din vremurile de dinainte de ’89 - când producția de vinuri în România însemna cantitate, mai puțin calitate. Mitul „Dealurile chimiei”, al licorilor obținute doar accidental din struguri, continuă să aibă adepți - o dovedește comentariul care urmează, preluat de pe rețelele sociale: „Și eu, care cred că vinul de la raftul magazinelor, vinul din punctele de livrare... e din «pastile»? Chiar bem un vin bun, curat, autentic de la Cotnari?”.
Faptul că oricine poate urmări, la orice oră din zi și din noapte, ceea se petrece în zona de producție, ar fi în măsură să alunge îndoiala, consideră responsabilii cramei. Iar noua politică a companiei, de a face vinuri doar din soiuri autohtone, i-ar putea atrage pe cei în căutarea gusturilor și aromelor adevărate.
Grupul Cotnari deține crama Cotnari, crama Axinte (unde se fac spumantele și vinurile pentru HoReCa) și crama Vlădoianu.
Doar soiuri românești
„Când s-a privatizat podgoria, noii proprietari aveau ca opțiune defrișarea plantațiilor de viță de vie și replantarea cu soiuri internaționale - așa cum s-a întâmplat în majoritatea podgoriilor de la noi, cu atât mai mult cu cât fondurile reconversiei veneau din bani europeni”, explică George Moisescu, autorul brandingului și strategiei de repoziționare a noilor produse Cotnari destinate HoReCa. „Antreprenorii de la Cotnari au ales însă să păstreze soiurile românești și să meargă mai departe pe linia tradițională specifică zonei. Și au persistat în această alegere. Pentru o perioadă, soluția n-a părut a fi cea mai bună, printre atâtea crame care se lăudau cu ale lor Cabernet sauvignon dacic și Merlot mioritic, la concurență, vezi Doamne, cu vinurile franțuzești. Dar patronatul cotnarian și-a urmat drumul, iar trecerea vremii a arătat că aceasta este soluția câștigătoare pe termen lung. Iubitorii de vin, asaltați de importurile generate de apartenența României la piață liberă europeană, au început să se orienteze, încet-încet, către alternativa vinicolă autentică locală”.
Topul preferințelor
În topul preferințelor consumatorilor se află Grasa de Cotnari, respectiv Tămâioasa românească, ce ocupă cel mai însemnat procent din vânzări. Reprezentanții companiei afirmă că, în ultimii ani, a crescut interesul și pentru vinurile rosé. Trendul a făcut ca sortimentul Cotnari Busuioacă rosé să ocupe un loc important în cifra de afaceri. În privința vinurilor seci și a celor spumante, soiul Frâncușa a avut cea mai importantă creștere.
„Problema Cotnariului a fost că stilul de vinificare rămăsese unul învechit - și aici includ toate problemele care au făcut ca vinul românesc să fie considerat inactual și bătrânicios, fără legătură cu oenologia contemporană. Chestiune însă cât se poate de explicabilă din punctul de vedere al pieței: consumatorii Cotnari erau de modă veche, iar producătorul le-a satisfăcut cererea. Noua generație de management a luat măsuri. A păstrat - din fericire! - esența: «Doar soiuri pure românești!». Așa au apărut spumantele din soiuri autohtone, inclusiv cu variantele de top maturate pe drojdii, așa au apărut produsele vinificate modern”, subliniază George Moisescu.
La Cotnari există 300 de angajați permanenți, cărora li se adaugă 300-700 de lucrători sezonieri. Pe fondul costurilor tot mai ridicate ale forței de muncă, dar și al penuriei de lucrători, se fac investiții în infrastructură, mai ales pe partea de mecanizare și automatizare.
Pentru toate gusturile
Podgoria Cotnari face parte din regiunea viticolă a Podișului Moldovei. Sunt 1.750 de hectare cultivate cu viță de vie, suprafața fiind dedicată exclusiv strugurilor autohtoni. Crama e singura din țară care produce vinuri exclusiv din soiuri pure românești: Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Frâncușă, Fetească albă, Fetească neagră, Busuioacă de Bohotin.
Anual, se procesează circa 21 de milioane de kilograme de struguri, din care se obțin 15 milioane de litri de vin. Licorile sunt pentru toate gusturile și buzunarele - de la dulci și demidulci la seci și spumante.
Foto: cramatransparenta.ro