Jurnalul.ro Calendar Mâine începe Crăciunul pe rit vechi. Peste un milion de români se pregătesc de sărbătoare

Mâine începe Crăciunul pe rit vechi. Peste un milion de români se pregătesc de sărbătoare

de Redacția Jurnalul    |   

Cei mai mulți dintre noi sărbătoresc astăzi Boboteaza, iar mâine pe Sfântul Ioan. Crăciunul pe rit vechi însă se sărbătorește de o parte dintre credincioșii ortodocși și are loc pe 7 ianuarie. Semnificația sa este aceeași, Nașterea Domnului Isus Cristos.

Persoanele care sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi sunt credincioșii care se bazează pe calendarul iulian. Între calendarul iulian şi calendarul gregorian, utilizat de majoritate, există un decalaj de câteva zile, astfel că cei care folosesc calendarul iulian ar urma să sărbătorească Crăciunul abia pe 7 ianuarie.

În România, peste un milion de persoane ar urma să serbeze Crăciunul pe stil vechi pe data de 7 ianuarie. Vorbim aici, în principal, de membri ai comunităţilor de ruşi lipoveni, sârbi, moldoveni şi ucraineni.

Cum se sărbătorește Crăciunul pe rit vechi

În principiu, sărbătorirea Crăciunului pe rit vechi nu este cu mult mai diferită de sărbătorirea Crăciunului pe rit nou. Totuşi, există câteva tradiții specifice. Se spune, printre altele, că este bine să se prepare 12 feluri diferite de mâncare, câte unul pentru fiecare apostol al Domnului.

Calendarul iulian este calendarul de 365 de zile oficializat de Iulius Caesar în anul 46 î.Hr. Acesta a înlocuit calendarul roman, care era un calendar lunar bazat pe fazele lunii.

Există două tipuri de ani în calendarul iulian: un an normal și un an bisect. Un normal are 365 de zile, împărțite în 12 luni. La fiecare patru ani, există un an bisect cu 366 de zile. Au adăugat această zi bisectă în februarie, care era atunci ultima lună a anului. Acest lucru face ca un an mediu să dureze 365,25 zile. Cu toate acestea, este mai mult decât valoarea reală a unui an solar – 365,24219 zile.

Prin urmare, calendarul iulian câștigă o zi la fiecare 128 de ani. După secole de utilizare, calendarul gregorian a înlocuit calendarul iulian. Cu toate acestea, părți ale Bisericii Ortodoxe Răsăritene încă folosesc acest calendar pentru a determina datele sărbătorilor mobile.

La Congresul din 1923, de la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe au decis trecerea la calendarul gregorian, care are o diferență de 13 zile față de calendarul iulian. Acesta este motivul pentru cele două date diferite de sărbătorire a Crăciunului.

Însă mai multe Biserici Ortodoxe au rămas la modelul de calcul al calendarului iulian, respectiv Biserica Rusă, Biserica Sârbă, Mânăstirile de pe Muntele Athos,  Patriarhia Ierusalimului. Acestea calculează sărbătorile după rit vechi, inclusiv Paștele și Crăciunul. 

În România există peste un milion de credincioși care aparțin Bisericii Ortodoxe pe rit vechi. Aceștia aparțin mai multor etnii, respectiv lipoveni, ucraineni, sârbi, basarabeni.

Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit în România în comunităţile de ruşi, ucraineni şi sârbi. Astfel, pentru ruşii lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava, în comunităţi din Climăuţi, comuna Muşeniţa, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăşti, în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului, dar şi pentru cei care s-au stabilit în Dobrogea, sărbătorile de iarnă încep în 7 ianuarie, când este Crăciunul pe stil vechi.

Tradiții și supestiții

Crăciunul pe rit vechi respectă majoritatea tradițiilor ca și cel pe rit nou. Astfel că în Ajun, copiii se îmbracă în costume populare și merg la colindat. Apoi urmează cina în familie, după ce răsare pe cer prima stea, considerată cea care i-a călăuzit pe cei trei magi în Bethleem, locul Nașterii Domnului. 

În ziua de Crăciun se merge la biserică pentru a asculta Sfânta Liturghie. Pe masa de Crăciun se află 12 feluri de mâncare, corespunzătoare celor 12 apostoli ai lui Isus. Preparatele sunt cele tradiționale, ciorbă, zacuscă, preparate din porc, vin roșu și votcă. Un desert tradițional este plăcinta de dovelac, în care se pune o monedă. Persoana care o găsește va avea noroc tot anul. Sub fața de masă se pun bani pentru a aduce bogăție și sunt ținuți acolo până la Bobotează, care se sărbătorește pe 19 ianuarie. 

Lipovenii prepară piftia, după o rețetă diferită, lapsa, tăieței fierți în supă de pui și vareniki, colţunaşi cu brânză.

Basarabenii pregătesc colaci mici legați cu ață și cu flori de busuioc, pe care le pun la o icoană și le păstrează până la Sf. Gheorghe. Aceștia dau apoi mâncare animalelor pentru a apăra casa de spiritele rele. 

Întrucât Crăciunul pe rit vechi este decalat, și Anul Nou se sărbătorește la o dată diferită. Astfel că Revelionul are loc în noaptea de 13/14 ianuarie. 

Subiecte în articol: craciun rit vechi 7 ianuarie 2024 obiceiuri
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri