”Sunt mândru că programul de anul acesta continuă investiția pe termen lung a Festivalului în promovarea muzicii noi, creând platforme unde compozitorii în viață să reflecte lumea în care trăim”, mărturisea Vladimir Jurowski, directorul artistic al Festivalului, în deschiderea ediției din acest an.
Festivalul Internațional George Enescu este printre puținele evenimente de asemenea anvergură din lume care include în programul său muzică contemporană, alocându-i o întreagă secțiune. În seria Muzica secolului XXI, melomanii au acces la 48 de lucrări semnate de 45 de compozitori contemporani și se bucură de prezența pe scena Festivalului a 40 dintre aceștia care au întrunit sufragiile unui public larg, sunt deja în colaborări cu orchestre internaționale și cunoscuți pentru abordările lor. Unii dintre aceștia, cum sunt Lera Auerbach, Nicola Piovani sau Krzystof Penderecki - vor prezenta, ei înșiși, viziunea proprie asupra lucrărilor lor de la pupitrul orchestrelor, alții vor fi prezenți la reprezentații și disponibili pentru dialoguri cu cei interesați de cele mai noi formule de creație în muzica clasică.
Primul concert din programul zilei de 12 septembrie este din seria Muzica secolului XXI. Cei curioși să exploreze peisajul muzical contemporan și creațiile de frontieră vor avea prilejul să urmărească concertul Arditti Quartet, unul dintre cele mai longevive și multi-premiate ansambluri de muzică contemporană din lume. Concertul are loc de la ora 15:00, în Sala George Enescu a Universității Naționale de Muzică.
În program: Dum Transisset I-IV – de Brian Ferneyhough, La Quintina – de Joshua Fineberg, Cvartetul de coarde nr. 4 – de James Clarke, Cvartet de coarde (primă audiție) – de Fred Popovici. Live-electronic: SWR Experimentalstudio, Freiburg; regia de sunet: Thomas Hummel; sound designer: Grig Burloiu.
Programul include compoziții ale unor autori implicați atât în creația muzicală de frontieră (New Complexity), în metode alternative de creație care includ noile tehnologii și chiar Inteligența Artificială, cât și în cercetare în domenii precum computer science, neuroștiințe etc. Este inclusă și o primă audiție a lucrării semnate de compozitorul român, Fred Popovici.
Înființat de violonistul Irvine Arditti în urmă cu 45 de ani, Cvartetul Arditti are o foarte solidă reputație globală în domeniul muzicii contemporane, fiind apreciat pentru interpretările sale rafinate și de mare tehnicitate. De-a lungul anilor, sute de compoziții au fost scrise dedicat pentru ei de compozitori precum Adès, Aperghiș, Birtwistle, Cage, Carter, Dufourt, Dusapin, Fedele, Ferneyhough, Francesconi, Gubaidulina, Harvey, Hosokawa, Kagel, Kurtág, Lachenmann, Ligeti, Nancarrow, Rihm, Scelsi, Sciarrino sau Stockhausen, care au încredințat Arditti Quartet prezentarea în primă audiție mondială a compozițiilor lor.
În cei 45 de ani de activitate pe scena muzicii contemporane, ansamblul a fost recompensat cu numeroase premii, printre care Deutscher Schallplatten Preis, premiul Gramophone pentru cea mai bună înregistrare de muzică contemporană și prestigiosul premiu de muzică Ernst von Siemens.
Discografia Arditti Quartet este foarte bogată, incluzând în prezent peste 200 de CD-uri.
Programul zilei de 12 septembrie continuă cu concertul Orchestrei Filarmonicii din Monte-Carlo, dirijată de galezul Gareth Jones, la Ateneul Român, de la ora 17:00. Invitatul special este celebrul bas-bariton britanic Sir Bryn Terfel, una dintre cele mai bine cotate voci din lume în momentul de față și un mare admirator al Festivalului Enescu, pe care îl numește în interviurile sale ”un minunat giuvaer”.
În program: Preludiul Actului al III-lea din opera Lohengrin – de R. Wagner, „Was duftet doch der Flieder”din Maeștrii cântăreți din Nürnberg – de R. Wagner, „Cavalcada walkiriilor” din Walkiria - de R. Wagner, „Vraja focului” și „Despărţirea lui Wotan” din Walkiria – de R. Wagner, Poloneză din „Evgheni Oneghin” – de P.I. Ceaikovski, „Son lo spirito che nega” din Mefistofele – de Arrigo Boito, „Moritat von Macke Messer” din The Threepenny Opera – K. Weill, Uvertură din musicalul South Pacific – de Rodgers & Hammerstein, „Some enchanted evening” din South Pacific – de Rodgers & Hammerstein, „How to handle a woman” din Camelot - Lerner & Loewe, „If I were a rich man” din Scripcarul pe acoperiș – de J. Bock.
Sir Bryn Terfel este unul dintre cei mai apreciați bas-baritoni ai lumii. Asociat la începutul carierei cu roluri din Mozart, în special Figaro și Don Giovanni, a abordat mai apoi roluri mult mai complexe, în special cele din opera lui Wagner. Vocea sa specială și talentul unic i-au adus Premiul Grammy, un Premiu Gramophone și un mare premiu Classical Brit. A cântat pe cele mai reputate scene ale lumii, de la Royal Opera House, Covent Garden, Opera de Stat din Viena până la Metropolitan Opera și a susținut turnee în întreaga lume. În anul 2016, bas-baritonul Bryn Terfel a primit titlul de Sir, decernat de însăși M.S. Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
În seria Mari Orchestre ale Lumii, pe scena de la Sala Palatului are loc, începând cu ora 19:30, a doua reprezentație din Festival a Orchestrei Simfonice Academice de Stat „EVGENY SVETLANOV” din Rusia, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeșelea. Solist este violonistul australian Ray Chen, una dintre tinerele stele în urcare foarte apreciate de critică și cu un impresionant succes de public.
În program: Pastorale Fantasie - de G. Enescu, Concertul pentru vioară și orchestră în re major - de E.W. Korngold și Simfonia „Manfred” - de P.I. Ceaikovski.
Violonistul Ray Chen este unul dintre cei mai aclamați tineri artiști ai momentului. Cunoscutul Maxim Vengerov spunea despre el că este “un muzician cu numeroase calități, cu un sunet proaspăt, plin de vitalitate și de lumină”. Aflat într-o fulminantă ascensiune pe marile scene internaționale, violonistul Ray Chen a debutat deja la Royal Albert Hall, în cadrul celebrului BBC Proms și este câștigător al prestigioaselor concursuri Queen Elisabeth (2009) și Yehudi Menuhin (2008). Ray Chen a semnat deja un contract exclusiv de înregistrări cu Decca.
Dialogul dintre vioară și orchestră se va derula sub atenta și minuțioasa coordonare a dirijorului român Gabriel Bebeșelea. Dirijor principal al Filarmonicii de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca, el este admirat pentru entuziasmul și muzicalitatea sa. Reputația sa a crescut substanțial și rapid în ultimii ani, fiind considerat o stea în ascensiune rapidă în lumea dirijatului. În stagiunea 2019/2020, a debutat alături de Rundfunk‑Sinfonieorchester Berlin, Orchestre National du Capitole de Toulouse, Orchestra Simfonică din Barcelona, Tonkunstler Orchestra și Orchestra Simfonică din Singapore. De asemenea, Gabriel Bebeșelea colaborează cu Konzerthausorchester Berlin, Orchestra Filarmonică Națională Rusă, Orchestra Simfonică Academică de Stat „Evgheni Svetlanov” și Orchestra Ulster.
Ultimul concert din program, în seria Concertelor de la miezul nopții, are loc începând cu ora 22:30, la Ateneul Român. Un spectacol cu totul aparte, o adevărată experiență muzicală în cadrul căreia Ansamblul La Grande Chapelle din Madrid recreează pe scena Ateneului sărbătoarea pascală din Piața Navona din Roma.
În program: „The Feast of The Resurrection in Piazza Navona” - reconstituire muzicală a sărbătorilor pascale organizate de Confreria S. Giacomo degli Spagnoli la Roma, Ruggiero Giovannelli, Jacobus de Kerle, Giovanni Pierluigi da Palestrina, Tomás Luis de Victoria, Francisco de Soto, Francisco Guerrero, Fernando de las Infantas, Giovanni Matteo Asola, Giovanni Luca Conforti, Cesare Bendinelli și Rocco Rodio.
Aclamați pe marile scene ale lumii, muzicienii madrileni din Ansamblul La Grande Chapelle aduc pe scena Festivalului un spectacol construit cu minuțiozitate și amănunțit documentat, ce recuperează piese vocale din secolele XVI-XVII, cu accent deosebit pe producțiile poli-corale din perioada barocă.
La Grande Chapelle este alcătuită din interpreți experimentați, provenind din diferite țări europene. Tocmai această eterogenitate a ansamblului îi conferă un sunet distinctiv, caracterizat de texturile muzicale bogate. Repertoriul abordat de La Grande Chapelle este axat, în principal, pe domeniul muzicii sacre, propunând noi lecturi marilor opere vocale din secolele XVI-XVIII, cu accent pe producțiile poli-corale din perioada barocă.
Din dorința de a răspândi moștenirea muzicală a Spaniei, La Grande Chapelle și-a înființat propria casă de discuri independentă, Lauda, discurile produse vizând explorarea relației dintre muzica și literatura epocii de aur spaniole. Albumele la Grande Chapelle sub eticheta Lauda au primit mai multe premii naționale și internaționale prestigioase pentru calitatea și rigoarea lor artistică, inclusiv două „Orphées d’Or” (Académie du Disque Lyrique, Paris, în 2007 și 2009), „Label al anului” în „Prelude Music Classical Awards 2007”(Olanda), „Diapason”, „CD Excepțional” în revista Scherzo.