Românii cu credite în franci elveţieni vor putea să-şi convertească creditele în lei la cursul din ziua acordării acestora şi astfel să-şi reducă ratele chiar şi la jumătate. Camera Deputaţilor, for decizional, a votat ieri această lege. Băncile nu se vor putea opune şi vor fi nevoite să transforme automat creditele, printr-un act adiţional la contract, în termen de 30 de zile de la data publicării textului în Monitorul Oficial.
După un an şi 10 luni de coşmar, timp în care autorităţile române i-au lăsat singuri să se lupte cu băncile, clienţii cu credite în franci elveţieni şi-au găsit dreptatea. Oamenii au fost nevoiţi să facă faţă unor rate care au crescut şi de două-trei ori în acest interval de timp. Pe 15 ianuarie 2015, Banca Naţională a Elveţiei a anunţat printr-un comunicat sec că a renunţat la plafonarea cursului de schimb de 1,2 franci pe euro. Astfel, cotaţia francului a sărit în aer şi a dat peste cap viaţa tuturor celor care aveau împrumuturi în moneda elveţienilor. În România, în 14 ianuarie 2015, francul se tranzacţiona cu 3,7 lei, a doua zi a urcat brusc la 4,32 de lei, iar câteva zile mai tărziu la 5 lei. Circa 75.000 de români cu împrumuturi în franci elveţieni s-au trezit cu rate duble peste noapte. Volumul total al creditelor luate de aceştia se ridica la 9,67 miliarde echivalent în lei, în noiembrie 2014, potrivit datelor BNR. De atunci şi până astăzi, păgubiţii au bătut la toate uşile instituţiilor care puteau să-i ajute, acuzând bancherii că “au vândut aceste credite utilizând o inginerie financiară, un joc de valute”.
Ce spune Banca Naţională
BNR a fost împotriva unei reglementări clare privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei şi a recomandat negocierea directă între bănci şi clienţi. Unele instituţii bancare s-au conformat, altele nici nu au vrut să audă. Datele BNR arată că la finalul anului 2014 existau 75.000 de credite în franci elveţieni acordate unor persoane fizice, în timp ce la finalul lunii iulie 2016, numărul scăzuse la 53.794, deţinute de 51.334 debitori.
Legea conversiei în lei a creditelor în franci elveţieni, la cursul istoric, ar putea avea ca efect devalorizarea leului şi creşterea dobânzilor, în condiţiile în care aplicarea actului normativ ar forţa băncile să vândă lei şi să cumpere echivalentul a 1,2 miliarde euro de pe piaţă, se arată într-un răspuns al Băncii Naţionale a României, transmis la solicitarea deputatului PNL Andreea Paul
Se vor schimba în lei toate împrumuturile în franci elveţieni fără limită de sumă, indiferent de venitul titularului de credit sau de rata pe care acesta o are
Două bănci vor fi lovite puternic
Aplicarea acestei legi va costa sistemul bancar 2,4 miliarde de lei, potrivit calculelor BNR. Problema este că acest preţ va fi plătit doar de şapte bănci, cele care au dat aceste împrumuturi, în procente diferite, în funcţie de volumul creditelor acordate. Trei bănci au dat 69% din totalul volumul împrumuturilor în CHF. Este vorba despre Bancpost (32%), Volksbank (24%) şi Piraeus Bank (20%). Ulterior, Banca Transilvania a cumpărat Volksbank şi a permis conversia creditelor din franci în lei sau euro cu o reducere de 22,5%, plus returnarea sumelor plătite pentru comisionul de risc prin scăderea soldului. Alte patru bănci au oferit împrumuturi în moneda elveţiană, însă în procente mai mici. Este vorba despre Raiffeisen (11%), Banca Românească (7%), Credit Europe Bank (4%) şi OTP Bank (2%). "Avem două bănci care vor ajunge cu indicatorul de solvabilitate sub nivelul care le permite continuarea funcționării, iar alte patru bănci cu indicatorii de solvabilitate sub nivelul prudențial recomandat în momentul de față", a precizat Eugen Rădulescu, directorul de stabilitate al BNR. El nu a numit respectivele bănci.