Potrivit unui studiu recent, sechelele post-COVID în creier sunt similare celor apărute la persoanele care au făcut chimioterapie și dezvoltă inflamație cerebrală, chiar și în urma unei infecții ușoare cu SARS-CoV-2.
Ipoteza ieșirii din pandemie prin infectarea în masă cu varianta Omicron a fost intens dezbătută în ultima perioadă, însă medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, spune că nu este o abordare corectă. Acesta a explicat că, atunci când există un număr foarte mare de infectări și virusul se înmulțește foarte mult, asta implică și un risc mare să sufere mutații și, astfel, să apară noi tulpini virale.
„Au fost foarte multe discuţii că e foarte bine să lăsăm această variantă Omicron să se răspândească în momentul acesta, pentru că nu e atât de agresivă şi în felul acesta se poate obţine imunizarea naturală a populaţiei. Nu este o abordare corectă, pentru că nu facem decât să facilităm acumularea de noi mutaţii şi creştem şansa virusului (...) să genereze alte variante care s-ar putea să fie cu probleme mult mai mari”, a explicat Valeriu Gheorghiță, zilele trecute, la un post de televiziune.
„Calul troian” care aduce „Long COVID”
Un alt motiv invocat de specialiști sunt sechelele pe termen lung pe care le poate produce infecția cu noul coronavirus, chiar și în cazul unor tulpini mai puțin agresive.
Dr. Eric Feigl-Ding, un celebru epidemiolog din Statele Unite, a comparat varianta Omicron cu un „cal troian”, care ascunde „Long COVID”, cu efecte încă necunoscute pe termen lung.
Și dr. Anthony Costello, un cunoscut pediatru și profesor în sănătate publică de la Universitatea din Londra, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la efectele pe care COVID-19 le are asupra creierului.
„Cea mai mare îngrijorare a mea, tot timpul, a fost: efectele pe termen lung în special asupra creierului (...) Știm că virusul poate intra în creier. Știm că virusul afectează celulele din jurul vaselor de sânge. Încep să mă gândesc «cât va dura asta» pentru că am permis milioanelor de copii să se infecteze cu virusul”, a spus prof. Costello, într-o dezbatere preluată de mai mulți experți în Sănătate, pe Twitter. Cunoscutul pediatru a atras atenția asupra problemelor cognitive și așa-numitei „ceață cerebrală”, sechele foarte frecvente în rândul celor care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2.
Distrugerea tecilor de mielină
Și specialiștii în neurologie sunt preocupați de efecte infecției cu acest virus asupra creierului și nervilor și spun că sunt din ce în ce mai mulți pacienți dintre cei s-au vindecat de COVID-19 care au rămas cu sechele neurologice pe termen lung, precum: pierderi de memorie, confuzie, amețeli, dureri de cap, pierderea gustului și a mirosului sau scăderea vitezei de procesare a informațiilor.
Cele mai multe simptome neurologice post-COVID au fost înregistrate la persoanele care au fost internate la spital, însă și cei cu forme ușoare sau medii de boală au sechele și simptome neurologice persistente. Astfel că o echipă de cercetători din Statele Unite a studiat mecanismele care determină neuroinflamația cauzată de infecția ușoară cu SARS-CoV-2 și efectele ei asupra creierului, atât pe șoricei, cât și pe țesutul uman.
Cercetarea acestora, aflată în curs de revizuire, a fost publicată, săptămâna trecută, pe site-ul biorxiv.org, iar rezultatele sunt îngrijorătoare. Dintre cei 63 de pacienți care au luat parte la acest studiu, 48 s-au confruntat cu COVID lung cu simptome cognitive, iar aceștia au prezentat valori crescute ale unei proteine din creier, numită CCL11, spre deosebire de ceilalți 15 subiecți, care aveau forme cronice de COVID-19 (long COVID), dar fără deficit cognitiv. Proteina CCL11 este asociată cu deficiențe în neurogeneză (procesul prin care apar noi neuroni) și funcția cognitivă.
Pe lângă afectarea neurogenezei, oamenii de știință au constatat și o pierdere a mielinei (substanța care acoperă majoritatea fibrelor nervoase) la nivelul creierului. Rezultatele studiului indică mecanisme similare în cazul inflamației sistemului nervos ce apare după infecția cu SARS-CoV-2, chiar și în formele ușoare, cu cea care apare în urma chimioterapiei.
„Constatările prezentate aici subliniază dereglarea profundă multicelulară în creier cauzată chiar de o infecție respiratorie ușoară cu SARS-CoV-2”, conchid oamenii de știință.
„O rată uimitoare a simptomelor persistente”
Potrivit cercetătorilor americani, „infecția cu SARS-CoV-2 duce la o rată uimitoare a simptomelor persistente”. O meta-analiză a 45 de studii care au implicat aproape 10.000 de subiecți a constatat că mai mult de 70% dintre oameni prezintă cel puțin un simptom care durează mai mult de două luni după infecție, cu disfuncții cognitive care afectează 25% dintre oameni, chiar și pe cei care au avut o infecție ușoară cu SARS-CoV-2. Într-un studiu al pacienților cu COVID din Italia, care au avut nevoie de spitalizare, testarea neuropsihometrică a evidențiat afectarea a cel puțin unui domeniu cognitiv la 78% dintre pacienții cu 3 luni post-infecție, cu deficiențe cognitive frecvente care afectează coordonarea psihomotorie (57%), funcția executivă (50%), viteza de procesare a informațiilor (33%), memoria de lucru (24%) și memoria verbală (10%).
Mai multe despre acest studiu puteți citi aici: Mild respiratory SARS-CoV-2 infection can cause multi-lineage cellular dysregulation and myelin loss in the brain | bioRxiv
„Luate împreună, constatările prezentate aici ilustrează asemănări izbitoare între neuropatofiziologia după terapia cancerului și după infecția cu SARS-CoV-2 și elucidează deficitele celulare care pot contribui la simptome neurologice de durată chiar și în urma infecției ușoare cu SARS-CoV-2”, subliniază cercetătorii americani.