Lipsa de competențe este principala problemă în găsirea unui loc de muncă, spun reprezentanții Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), iar creșterea agresivă a salariilor în sectorul bugetar reduce și mai mult șansele companiilor de a recruta personal calificat. În tot acest timp, există o categorie tot mai mare de români care nici nu sunt prinși în sistemul de învățământ și nici nu sunt în căutarea unui loc de muncă. Pe de altă parte, odată cu aplicarea salariului minim european din 2024, măsură adoptată anul trecut de către Comisia Europeană, va crea o mare problemă angajatorilor români, care vor trebui să crească prețurile pentru a face față cheltuielilor în plus sau să-și reducă personalul.
Din cele 100 de țări analizate de FMI, noi ne-am plasa din punct de vedere al șomajului pe poziția 56 în acest an, în condițiile în care primul loc ar fi ocupat de Africa de Sud pentru care experții FMI estimează că va înregistra în acest an un șomaj de circa 35%. În Europa, se estimează că Bosnia și Herțegovina va avea cel mai mare șomaj, de peste 17%. Ea este urmată de Macedonia de Nord (15,0%) și Spania (12,7%), iar aceste previziuni sunt mai mult decât duble față de cele avansate pentru economiile dezvoltate din Europa.
Șomajul real este mult mai mare
Rata șomajului în România s-a înscris anul trecut pe o pantă ascendentă. După ce a început anul cu un șomaj de 2,68%, el s-a terminat cu o rată de 3,05%. Estimările FMI pentru anul 2023 sunt un pic mai optimiste decât cele ale Comisiei Europene, care a avansat în prognoza de toamnă o rată de 5,8%. În schimb, prognoza publicată în ianuarie de către Comisia Națională de Prognoză estimează un șomaj de 5,3% (440.000 de persoane) pentru acest an. Vorbim însă despre un șomaj oficial, pentru că în realitate, în România el este mult mai mare, fără ca acest lucru să însemne neapărat că numărul celor aflați în căutarea unui loc de muncă este mai mare. Cea mai afectată zonă este cea rurală, unde majoritatea populației lucrează în gospodăriile proprii sau cu ziua, fără a fi înregistrați în statisticile Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Este o categorie mare de oameni care trăiesc, oficial, doar din ajutoarele primite de la stat.
Mulți tineri nu iau Bac-ul
Pe de altă parte, deși tot mai multe firme se plâng de lipsa forței de muncă, datele Institutului Național de Statistică arată că tinerii cu vârste mai mici de 24 de ani sunt categoria cea mai afectată de șomaj, cu o rată de aproape 23%. În cazul lor, lipsa unor competențe profesionale este principala problemă în găsirea unui loc de muncă. „Anual, în România 40-50% din absolvenții liceelor teoretice nu iau bacalaureatul. Așa se face că avem cel mai mare procent de tineri din categoria 15 -24 de ani care nu sunt cuprinși într-o formă de învățământ și nici nu lucrează. Practic, acești tineri «plutesc» în societate fără să facă nimic”, a declarat pentru Jurnalul președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), Cristian Pârvan.
N-ai carte, n-ai parte
La sfârșitul anului trecut, în statisticile oficiale erau înscriși 239.000 de șomeri, dintre care doar 193.533 primeau indemnizații din partea statului, restul depășind perioada de maximum un an de zile pentru care se acordă acest ajutor. Cele mai mari rate se înregistrau în județele Vaslui (8,56%), Teleorman (8,49%), Dolj (7,47%), Mehedinți (7%) și Galați (6,13%). Pe niveluri de instruire, cel mai mare șomaj se înregistra în rândul persoanelor cu maximum opt clase, acestea fiind astfel și cele mai expuse riscului de sărăcie. De exemplu, la nivelul județului Vaslui, din cele circa 9.100 de persoane aflate în șomaj, 2.680 de persoane aveau cel mult patru clase, 4.183 absolviseră doar opt clase, 1.683 făcuseră o școală profesională sau o școală de meserii, 985 terminaseră liceul, 52 o postliceală și 45 dețineau o diplomă universitară.
Cu 2,3%, Cehia ar urma să înregistreze cea mai mică rată a șomajului din Europa în 2023, estimează FMI, foarte aproape de ea fiind Polonia cu 3,2%. Cu un procent de 5,5%, România s-ar plasa peste Bulgaria (4,7%), Ungaria (3,8%) și Polonia (3,25).
„Suntem ţara cu cea mai mare creştere economică la nivelul Uniunii, de opt ori din 2000 până în 2022. Această creştere se simte şi la nivelul PIB per capita, care s-a ridicat de la 1.669 la 14.825 de dolari. Am recuperat în ritm alert decalajele economice, iar România se situa, deja, în 2021, la 74% din media Uniunii Europene, potrivit Eurostat, în evaluarea PIB-ului per capita, exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard. Ne menţinem această dinamică şi estimările Băncii Mondiale confirmă perspectiva unei creşteri economice constante până în anul 2030”.
Premierul Nicolae Ciucă, ianuarie 2023
De ce se așteaptă creșterea șomajului
Pentru anul în curs, se așteaptă o tensionarea a pieței muncii pe fondul problemelor economice. Numărul firmelor cu probleme ar putea atinge, în 2023, un maxim al ultimilor ani, pe fondul scăderii puternice a consumului, urmare a inflaţiei, scumpirii creditării şi accentuării blocajului financiar, potrivit unei analize realizate de Sierra Quadrant, o companie specializată în administrare şi lichidare. De altfel, scăderea consumului în zona privată înseamnă o reducere la jumătate, de la 5,5% anul trecut la 2,7% în acest an, potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză. În schimb, în sectorul guvernamental acesta ar urma să rămână nemodificat (1,5%), dovadă că statul va continua să se comporte ca și cum criza este doar pentru zona privată. Aceste estimări sumbre vin după ce anul trecut, pe fondul efectelor generate de inflaţie, războiul de la graniţă şi scăderii consumului, 135.308 firme au intrat în zona de risc, cu 17.592 mai multe decât cu un an în urmă. În 2022 au fost radiate 73.639 de firme, cu 10% mai multe decât în 2021, 39.320 au fost dizolvate (+24,2%), 15.700 şi-au suspendat activitatea (+20,5%), iar 6.649 au intrat în insolvenţă (+8,22%). „Perspectivele lui 2023, din prisma dinamicii business-ului, nu sunt deloc încurajatoare. Accentuarea blocajului financiar, a fenomenului de dezintermediere şi reducerea semnificativă a creditului furnizor, principala modalitate prin care se finanţează firmele din România, vin să pună o presiune suplimentară celei create de inflaţie. Cele mai vulnerabile domenii de activitate vor fi, în acest an, firmele care activează în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi şi depozitare. În aceste sectoare, de altfel, am înregistrat, anul trecut, şi cele mai multe probleme”, se mai arată în analiza citată. Pe de altă parte, spune președintele PIAROM, creșterea puternică a salariului minim creează dificultăți pentru majoritatea companiilor care, cu excepția celor din domeniul utilităților, nu pot crește prețurile pentru a face față cheltuielilor salariale. Odată cu intrarea în vigoare a salariului minim european, adoptat anul trecut de către Comisia Europeană, va crește presiunea pe firme care vor trebui să crească consistent cheltuielile salariale, a mai spus Cristian Pârvan, președintele PIAROM.
„Anul trecut am avut un salariu minim brut pe economie de 2.550 de lei, De la 1 ianuarie acesta a urcat la 3.000 de lei brut. Odată cu aplicarea salariului minim European, simulării făcute de Guvern, arată că acesta ar urma să crească din 2004 cu o sumă cuprinsă între 800 de lei și 1.500 de lei brut. Pentru companiile care se bazează foarte mult pe forța de muncă brută și mai puțin pe tehnologie, păstrarea angajaților va fi o mare provocare. Pe de altă parte, statul continuă să crească nesustenabil salariile în sectorul bugetar, iar într-o țară care nu produce nimic, dovadă că deficitul balanței comerciale a crescut cu 44% într-un singur an, asta înseamnă o creștere a inflației, cu tot cea ce decurge de aici. Nu putem continua în felul acesta”.
Cristian Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni
ANEIR anunță un an greu
La rândul său, Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR) spune că șomajul este doar un indicator statistic care nu reflectă cu fidelitate situația de pe piața muncii. Firmele nu mai găsesc oameni să angajeze în România, așa că sunt nevoite să aducă muncitori din Sri Lanka, Cambodgia, Vietnam, India etc. O mare parte din cei care se află în șomaj sunt cei care nu vor să muncească, susține președintele ANEIR, Mihai Ionescu, dar în realitate nu putem vorbi despre șomaj la noi. Pe de altă parte, din punct de vedere economic, anul 2023 nu arată foarte bine, iar acest lucru ar putea afecta și piața muncii. Pierderea unor piețe importante, precum Rusia, Belarus și Ucraina, reprezintă o grea lovitură pentru exportatorii români care au înregistrat mari pierderi, ne-a mai declarat Mihai Ionescu, subliniind că retragerea noastră de pe piețele din Belarus și Rusia a lăsat drum liber țărilor din Asia.
„Săptămâna trecută am analizat în Consiliul de Export împreună cu mediul academic și cu cei de la Statistică perspectivele pentru acest an și ele nu arată deloc bine. De la un deficiat al balanței comerciale de 33,9 miliarde de euro ar urma să ajungem la sfârșitul acestui an la 39,9 miliarde de euro. Este foarte grav. Pe lângă condițiile economice externe dificile, se mai adaugă și condițiile interne grele generate de problema prețurilor la energie care a fost scăpată din mână de Guvern. Nu avem cum să fim fericiți dacă actuala situație se prelungește”.
Mihai Ionescu, președintele Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România