Pe baza cheltuielilor brute, Germania a alocat cea mai mare sumă în acest scop, ea ridicându-se la aproape 265 de miliarde de euro, în timp ce Luxemburg și Danemarca conduc la cheltuielile pe cap de locuitor. Actualizarea cheltuielilor energetice vine în timp ce țările dezbat propunerile UE de a relaxa și mai mult regulile privind ajutoarele de stat pentru proiectele ecologice, deoarece Europa încearcă să concureze cu subvențiile din Statele Unite și China.
Din septembrie 2021, țările Uniunii Europene au alocat până acum 681 de miliarde de euro pentru a proteja gospodăriile și companiile de creșterea prețurilor la produsele energetice, Marea Britanie a alocat 103 miliarde de euro și Norvegia - 8,1 miliarde de euro. La nivelul blocului comunitar sunt deja guverne care se arată nemulțumite de politica Berlinului și a altor puteri economice, acestea considerând că încurajarea mai multor ajutoare de stat ar perturba piețele interne ale blocului. Dacă Germania este în fruntea listei de cheltuieli, pe locurile următoare sunt Marea Britanie, Italia și Franța, fiecare din aceste țări cheltuind circa 100 de miliarde de euro.
Intitulată „Răspunsuri ale politicii fiscale naționale la criza energetică”, analiza Bruegel a constatat că guvernele au concentrat cea mai mare parte a sprijinului pe măsuri nedirecționate pentru a reduce prețul cu amănuntul pe care consumatorii îl plătesc, cum ar fi reducerea TVA-ului la benzină sau plafonarea prețului cu amănuntul la energie. Grupul consideră că dinamica trebuie să se schimbe, deoarece statele rămân fără spațiu fiscal pentru a menține o finanțare atât de largă. „În loc de măsuri de reducere a prețurilor, care sunt subvenții de facto pentru combustibilii fosili, guvernele ar trebui să promoveze acum mai multe politici de sprijinire a persoanelor cu cele mai mici venituri și a sectoarelor strategice ale economiei”, afirmă analistul Giovanni Sgaravatti, unul dintre autorii analizei.
Slovacia, cea mai darnică țară
Ca procent din PIB pentru sprijinirea gospodăriilor și companiilor ca să facă față crizei energetice, în perioada septembrie 2021-ianuarie 2023 cel mai mult a alocat Slovacia - 9,3%, ceea ce a însemnat 9,1 miliarde de dolari. Pe locurile următoare au fost Germania (7,4% din PIB; 264,6 miliarde de euro), Malta (7,1% din PIB, un miliard de euro) și Bulgaria (5,7% din PIB; 3,9 miliarde de euro) și Austria (5,3% din PIB; 21,3 miliarde de euro). La coada clasamentului găsim Ungaria (1,1% din PIB; 2,7 miliarde de euro), Cipru (0,9% din PIB; 0,2 miliarde de euro) și Finlanda (0,6% din PIB; 1,4 miliarde de euro).
România a cheltuit 3,8% din PIB
În ceea ce privește România, Guvernul a alocat, pentru a prelua o parte din povara prețurilor energetice, 3,8% din PIB, ceea ce a însemnat 9 miliarde de euro. Din punctul de vedere al procentului din PIB alocat, țara noastră s-a plasat pe poziția 14 între cele 28 de țări analizate. Ea se află la egalitate cu Regatul Unit, care a alocat tot 3,8% din PIB (103 miliarde de euro) și a întrecut Franța cu un punct procentual (92,1 miliarde de euro). Printre măsurile de protecție aplicate în România s-au numărat acordarea de ajutoare la plata facturilor la energia electrică pentru întreprinderile mici, plafonarea prețului la energia electrică și gaze, vouchere pentru persoanele cu venituri mici și pensionari și instituirea unei scheme de sprijin pentru afaceri (mix de garanții și împrumuturi subvenționate).
De la 1 ianuarie a început distribuția cardurilor de energie, un ajutor de la stat în valoare de 1.400 de lei, pentru plata facturilor la încălzire, a celor la electricitate, gaze, dar și pentru lemne de foc, păcură sau butelii. Potrivit oficialilor, există 4 milioane de beneficiari ai cardului de energie, iar bugetul este de 5 miliarde de lei.
472 de euro/persoană a fost ajutorul acordat de Guvern românilor pentru a face față crizei energetice, el fiind printre cele mai mici, plasându-ne pe poziția 23 din 29. Am fost devansați de Bulgaria, care a ocupat poziția 22, ajutorul în această țară ridicându-se la 567 de euro/persoană.
Alocările pe cap de locuitor plasează Luxemburgul pe primul loc cu 3.732 de euro/persoană. A fost urmat de Germania, cu 3.179 de euro, Austria, cu 2.375 de euro, Olanda, cu 2.227 de euro și Malta, cu 1.902 euro. La coada clasamentului găsim Estonia, cu 463 de euro, Polonia, cu 329 de euro, Ungaria, cu 276 de euro, Finlanda, cu 256 de euro și Cipru, cu 233 de euro.