România are cea mai mare diasporă iar cei rămași în țară nu mai vor să aibă copii. Este o realitate dură pe care partidele aflate la putere nu vor să o vadă. Astfel că suntem tot mai puțini.
Natalitatea a atins un nou minim istoric în 2025
În 2025 s-a înregistrat cea mai scăzută natalitate în țara noastră din ultimii 100 de ani. S-au născut de patru ori mai puțini copii decât în urmă cu un secol.
Cauzele sunt multiple, de la probleme medicale la instabilitate financiară, lipsa predictibilității economice și schimbarea valorilor sociale.
Cuplurile așteaptă să aibă o situație profesională și materială stabilă înainte de avea un copil, amânând astfel momentul până la vârste care devin critice în ceea ce privește fertilitatea.
Fertilitatea scade după 35 de ani
Specialiștii avertizează însă că amânarea momentului pentru primul copil vine cu riscuri medicale și emoționale majore. Între carieră, stabilitate financiară și presiunea socială, tot mai multe cupluri aleg să devină părinți după 35 de ani, când fertilitatea scade accelerat, iar fertilizarea in vitro devine adesea singura soluție.
Vârsta medie la prima naștere a ajuns la 28-29 de ani ,și este în continuă creștere. Față de generațiile anterioare, femeile aleg tot mai des să devină mame după 35 de ani. Motivele invocate sunt aceleași: dorința unei locuințe proprii, siguranța unui loc de muncă stabil, acumularea economiilor necesare pentru un trai decent.
Pentru unii, decizia ține de priorități. Pentru alții, de posibilități financiare. Însă medicii atrag atenția că biologia nu ține pasul cu planurile de viață.
Specialiștii în infertilitate explică faptul că după 35 de ani rezerva ovariană începe să scadă semnificativ, iar după 40 de ani declinul este și mai abrupt. În aceste condiții, șansele de concepție naturală se reduc considerabil, iar multe cupluri ajung să apeleze la fertilizare in vitro (FIV).
Un cuplu din șase se confruntă cu probleme de fertilitate, iar în numeroase cazuri sunt necesare mai multe proceduri pentru obținerea unei sarcini, mai ales în prezența unor afecțiuni precum endometrioza, adenomioza sau insuficiența ovariană.
Drumul lung al fertilizării in vitro
Pentru multe femei, parcursul este dificil și costisitor. O procedură de fertilizare in vitro ajunge, în medie, la aproximativ 3.000 de euro, iar majoritatea cuplurilor își autofinanțează tratamentele.
Există și povești de succes, dar ele vin adesea după ani de încercări, sarcini pierdute și epuizare emoțională. Medicii spun că, în România, aproximativ un cuplu din șase obține sarcina prin FIV.
Pe lângă componenta medicală, impactul psihologic este major. Specialiștii compară pierderea repetată a unei sarcini cu durerea unui deces în familie. În multe cazuri apar tensiuni în cuplu, sentimente de vinovăție, rușine și presiune socială.
Ce sprijin oferă statul
Pentru a încuraja natalitatea, guvernul finanțează un program de sprijin pentru fertilizarea in vitro. În prezent, statul acordă până la 15.000 de lei pentru procedură, pe principiul „primul venit, primul servit”.
Bugetul alocat este de aproximativ 100 de milioane de lei, iar într-un an au fost sprijinite peste 6.600 de familii. Pentru 2026 autoritățile și-au propus dublarea fondurilor și creșterea numărului de beneficiari la 10.000–12.000.
Însă specialiștii susțin că măsurile sunt nesemnificative în raport cu amploarea fenomenului.
România se confruntă astfel cu o dublă provocare: declin demografic accentuat și creșterea numărului de cupluri afectate de infertilitate, potrivit observatornews.ro.