Cu litere de-o șchioapă,un anumit canal de știri-unul și același cu cel care, mai zilele trecute, îl dădea pe Radu Tudor ca și plecat de la Antena 3, pentru ca, după ce confratele nostru a dezmințit în categoric vestea, s-a făcut că plouă- aruncă pe piață o nouă știre-bombă:”Merkel Intervine- Iohannis îi ia fața lui Dăncilă!” Și, pentru că în sistemul trompetelor (și al trompetelor sistemului!) operează reflexul condiționat un alt site, cam de același calibru, dă un mega-titlu:”Lovitură cruntă pentru propaganda PSD!” Fiind vorba, de fapt, despre invitația pe care cancelarul german Angela Merkel și președintele Franței, Emmanuel Macron, i-au adresat-o președintelui Klaus Iohannis de a participa la ceremonia de semnare a Tratatului de cooperare franco-germană, care va avea loc marți, 22 ianuarie, la Aachen. Prilej cu care președintele României va rosti o alocuțiune în fața unei selecte audiențe care îi va avea în prim plan pe Donald Tusk, președintele Consiliului Europei și pe Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.
Până aici nimic deosebit, dacă ne gândim că, fiind stat membru cu drepturi depline și egale al Uniunii Europene, era de la sine înțeles că țara noastră va fi invitată la acest eveniment memorabil din cronica relațiilor dintre cele două state,ca și din cea a marii noastre familii europene. Așa ziceam și eu, dar iată că propagandiștii sistematici ne atrag atenția că domnul președinte Klaus Iohannis „va reprezenta România în calitate de Președinte executiv al Consiliului UE”.
Ne întoarcem, astfel, la o mai veche discuție, pe care o credeam închisă atâta vreme cât factori avizați au stabilit că, potrivit regulilor, președinția Consiliului UE este asigurată de către primul ministru al României și nu de către președinte. Așa ar trebui să fie, numai că, la o mai atentă documentare, dăm peste o declarație a însărcinatului guvernului federal pentru minorități, Bernd Fabritius. Care a spus, cu subiect și predicat, că numai și numai președintele Klaus Iohannis trebuie să stea „în capul mesei” la președinția Consiliului UE!
Drept este că numele distinsului oficial al guvernului federal nu ne este chiar necunoscut nouă, românilor. Depinde,însă, din ce perspectivă privim lucrurile. De pildă, luând în considerație că domnia sa este născut în România, la Agnita, această foarte frumoasă localitate din județul Sibiu, care își are capitala în municipiu Sibiu. Municipiu al cărui primar a fost, mai mulți ani, actualul președinte al României, Klaus Iohannis. Al cărui fervent susținător și vector(voluntar!) de imagine a fost domnul Bernd Fabritius, foarte cunoscut, de altfel, și ca un înflăcărat admirator și pledant al cauzei Laurei Kovesi. Nu putem,însă, face abstracție nici de faptul că aceluiași herr Bernd Fabritius, îi aparțin mai multe declarații potrivit cărora „Guvernul României nu este deloc pregătit ca să preia președinția Consiliului UE”. Veritabil și, mai ales, totalmente răuvoitor mesaj pe care oficialul german nu pierde nici-o ocazie să îl recite. La pachet cu alt stereotip propagandistic, acela cu și despre „președintele Klaus Iohannis, în capul mesei la președinția Consiliului UE”.
Îmi este greu să afirm, acum, că opinia domnului Bernd Fabritius a determinat invitarea lui Klaus Iohannis la ceremoniile de la Aachen, dar nici nu pot face abstracție de amănuntul(deloc de neglijat!) că, deși ministerul român de externe, Teodor Meleșcanu, a dat o replică foarte riguroasă susținerilor însărcinatului guvernului federal pentru minorități, oficialitățile de la Berlin nu s-au delimitat, public, de aceste susțineri.
Desigur, evenimentul de marți 22 ianuarie, este unul de o foarte mare importanță atât pentru relațiile franco-germane, cât și pentru Uniunea Europeană. Cu atât mai mult cu cât semnarea, la Aachen, a Tratatului de cooperare și integrare franco-germană are loc la împlinirea a 56 de ani de când,în ziua de 23 ianuarie 1963, președintele francez Charles De Gaulle, și cancelarul vest-german, Konrad Adenauer au iscălit faimosul Tratat de la Elysee, menit să consfințească reconciliere franco-germană. Document care stă la baza tratatului ce va fi semnat peste câteva zile și care urmărește să adapteze relațiile celor două state la provocările secolului XXI, punând, totodată, accent pe sporirea acțiunii celor două state la nivel european.
Numai că, alături de această emoționantă dimensiune a continuității istorice, tratatul care va fi parafat pe 22 ianuarie, a generat, de-acum, serioase rezerve și delimitări critice. Este vorba despre opinia care circulă intens în mediile politice și în spațiul mediatic potrivit căreia acest nou tratat nu va reprezenta decât o treaptă pentru un alt nou tratat, de data aceasta unul european, care va consacra filosofia politică și viziunea economică ultraliberală, diminuând, în acest fel, drepturile sociale. O altă opinie critică, de asemenea intens reluată, este aceea că, în acest fel, va fi reluat și, mai grav, va fi consacrat scenariul unei Uniuni Europene cu două viteze, care va lăsa într-o zonă de penumbră mai multe state din marea familie comunitară. State printre care, cu îngrijorător de multă probabilitate, se va afla și România!
Ajungând la acest subiect nu putem face abstracție de faptul că, premierul României, Viorica Dăncilă, și-a exprimat, în repetate rânduri,categoricul dezacord de un asemenea proiect. Cea mai recentă și foarte clară dovadă fiind declarația domniei sale făcută în fața Parlamentului European: „În pofida atașamentului lor față de Uniune, foarte mulți români resimt un tratament inegal față de România”.
Declarație absolut memorabilă de factura căreia nu îmi amintesc să fi făcut și președintele Klaus Iohannis. Să fie, oare, o asemenea atitudine, asumată și declarată deschis, una dintre cauzele pentru care , potrivit unor anumite reprezentări, la Consiliul UE, nu premierul Viorica Dăncilă, ci numai și numai președintele Klaus Iohannis „trebuie să stea în capul mesei”? La Consiliul UE și, după câte se vede treaba, la festivitățile de la Aachen. Festivități care, bineînțeles,vor include și un banchet la care tare sunt curios pe care scaun de la masa sărbătorească va sta domnul Klaus Iohannis…
Categoric, locul acestui scaun la masa sărbătorească va depinde poziția pe care o va promova domnia sa în alocuțiunea pe care o va susține (și) cu acest prilej. Mai pe românește spus: le va lua fața înaltelor gazde sau ne va lua fața…nouă,românilor? Cei pentru care apartenența, demnă și constructivă, la marea familie a Europei Unite este și rămâne o categorică, ireversibilă opțiune!
Urmând ca, în funcție de răspunsul la această întrebare, să vedem și ce trebuie să înțelegem prin expresia „Klaus Iohannis îi ia fața Vioricăi Dăncilă”.