Companiile care au deschis procedura insolvenţei au nevoie de lichidităţi pentru continuarea business-ului. Una din metodele prin care pot obţine sumele necesare este valorificarea bunurilor prin procedura vânzării prin negociere directă în procedura insolvenţei. Un avocat specializat în restructurare şi insolvenţă poate ajuta o companie să valorifice la maximum activele prin această metodă şi într-un interval de timp optim, susţin reprezentanţii departamentului de Restructurare şi insolvenţă ai societăţii de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii.
Procedura insolvenţei este o executare colectivă, publică, dat fiind că toate anunţurile privind bunurile scoase la vânzare apar în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă.
Imobilele deținute de o societate în insolvență pot fi vândute prin procedura negocierii directe în urma primirii unei oferte din partea unui potențial cumpărător. Oferta include prețul și modalitățile prin care acesta înțelege să achite bunul ce face obiectul masei credale. Lichidatorul prezintă oferta adunării generale a creditorilor, care trebuie să o aprobe. Oferta nu poate fi mai mică decât suma la care a fost evaluat bunul respectiv.
Dacă oferta este aprobată de creditori, atunci se publică într-un ziar de circulaţie generală anunțul privind condițiile de supraofertare și orice alt potențial cumpărător poate să se prezinte în ziua stabilită pentru adjudecare directă și să supraoferteze. Imobilul sau bunul respectiv va fi oferit celui care acordă prețul cel mai mare. După valorificare debitorul are obligaţia de a achita toate sumele datorate creditorilor aflaţi pe ordinea de prioritate.
Avantajele procedurii vânzării prin negociere directă
De regulă, companiile care apelează la procedura vânzării prin negociere directă valorifică bunul la un preţ mai mare decât dacă apelează la licitaţie. „Companiile valorifică un bun prin procedura negocierii directe atunci când au deja un cumpărător identificat. La vânzarea prin negociere directă, cumpărătorul interesat de bunul respectiv oferă un preţ, iar ulterior anunţul de vânzare este publicat pentru a căuta şi alţi cumpărători ce pot oferi mai mult. Aşadar, suma nu poate decât să crească. La vânzarea prin licitaţie, procedura decurge exact invers. În cazul în care după anunţul iniţial nu se prezintă niciun cumpător, începând cu a doua licitaţie preţul scade. Or, în cazul vânzării prin negociere directă preţul nu poate decât să crească”, a explicat Radu Pavel, avocat coordonator al societăţii de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii.
Societatea de avocatură a consiliat companii aflate în insolvenţă, în vederea valorificării bunurilor. „Au existat mai multe situaţii în care un cumpărător interesat de o astfel de procedură de atribuire directă a negociat, debitorul a fost de acord să îi vândă bunul la prețul menționat, anunțul a fost publicat, s-au acordat 30 de zile după publicare și a apărut o ofertă din partea unui alt cumpărător, care a supraofertat și a câștigat. Deci vânzarea prin negociere directă nu asigură ofertantului garanția că va obține imobilul dorit, deoarece pot veni și alți ofertanți. Legea permite acest lucru pentru că prin procedura insolvenței se urmărește maximizarea masei credale și a câștigului rezultat în urma vânzării”, a explicat avocatul Radu Pavel.
Ce se poate vinde prin negociere directă
Prin intermediul vânzării prin negociere directă, în procedura insolvenţei pot fi valorificate active diverse, inclusiv cele necesare business-ului de bază, explică avocatul Radu Pavel. „De exemplu, unul dintre clienţii noştri, o companie care activează în domeniul retail, comercializând materiale de construcții, deținea un depozit cu hală, lifturi de manipulare şi toate dotările necesare. A hotărât să vândă acest spațiu și ulterior să închirieze un alt depozit mai mic. Banii i-a folosit pentru a restitui creanțele creditorilor garantați și pentru activitatea curentă”, spune acesta.
Totodată, dacă o fabrică deține terenuri pentru investiții, le poate vinde pentru a obţine cash-flow, iar o societate de construcții poate vinde utilaje de construcții speciale pe care nu le mai folosește, explică avocatul. De asemenea, un dezvoltator poate valorifica terenuri pe care le cumpărase pentru viitoare complexuri imobiliare. Cumpărători pot fi parteneri de afaceri ai companiei insolvente sau diverşi investitori.
Anual, circa 10.000 de companii întră în insolvenţă în România, numărul total al firmelor ce au deschis deja procedura fiind de circa 30.000. În 2018, practicienii în insolvenţă au valorificat pentru creditori bunuri în valoare de 2,44 miliarde de lei. În prezent, pe site-ul Uniunii Practicienilor în Insolvenţă din România, ce publică şi anunţurile privind vânzarea bunurilor companiilor aflate în insolvenţă, se regăsesc aproape 1.400 de anunţuri privind vânzarea de imobile, în special terenuri sau clădiri, 680 de anunţuri privind vânzarea de echipamente industriale şi circa 650 anunţuri referitoare la vehicule, de la autoturisme la maşini de mare tonaj.