Jurnalul.ro Auto Cum îţi transformi maşina în sală de concert

Cum îţi transformi maşina în sală de concert

de Cătălin F. Vărzaru    |   

Sistemul audio este partea automobilului cu cea mai spectaculoasă evoluţie în ultimii ani. A evoluat de la un banal player cu radio conectat la câteva boxe, la tablete multimedia și sunete de înaltă fidelitate sculptate de ingineri pentru arhitectura unei anumit model de autoturism. Planurile inginerilor sunt atât de ambiţioase, încât vor să transforme elementele maşinii în adevărate difuzoare de sunet. Comanda prin gesturi a devenit deja o banalitate, iar până la holograme pe modele de serie se pare că mai e doar un pas.

 

Istoria sistemului audio din automobil începe în 1930. Americanii de la Galvin Manufacturing Corporation vindeau un radio branduit Motorola cu 130 de dolari, în condiţiile în care un Ford Model A costa 540 de dolari. În Europa, primii care au introdus radioul în maşină au fost germanii. Blaupunkt oferea în 1931 un radio cu 5 lungimi de undă medii şi una lungă la o treime din preţul unui automobil. Un astfel de receptor ocupa un volum de circa 10 litri. Radiourile din perioada interbelică erau construite din lămpi şi funcţionau la sute de volţi. Chiar şi în aceste condiţii, în 1946 existau peste nouă milioane de maşini echipate cu radiouri. Odată cu inventarea tranzistorului, în 1947, aparatele radio au devenit ieftine şi omniprezente. Un alt moment în istoria sistemului audio a fost inventarea casetei compacte de către Phillips, în 1964. Anul următor, Ford şi Motorola au oferit primul radiocasetofon cu opt piste de redare. Radiocasetofoanele au dăinuit până în urmă cu câţiva ani. Şi nu este exclus să vă întâlniţi şi astăzi cu aşa ceva. Ultimele modele de serie care au fost echipate din fabrică cu radiocasetofoane au fost lansate în 2010 pe Lexus SC430 şi Ford Crown Victoria. Radiocasetofoanele au avut o serioasă concurenţă din partea CD-urile. Apărut în 1982, CD-ul a fost introdus în sistemul audio al automobilelor în 1984 de către Pioneer. CD-urile sunt încă prezente pe multe automobile şi chiar şi în magazine spre vânzare, mai ales în varianta dotată cu decodoare care pot citi fişierele în format mp3 sau mp4. Există şi variante de playere care pot citi şi formatele DVD. Şi poate că ar fi avut viaţă lungă şi ar fi fost mai mult timp ţinta hoţilor dacă nu ar fi apărut porturile USB şi Bluetooth-ul. Un port de USB permite azi conectarea unui stick de memorie capabil să stocheze o întregă bibliotecă muzicală, mii de ore de piese favorite şi play-listuri pentru drumuri lungi. Cele mai moderne sisteme sunt cele care pot reda muzică de pe smartphones prin intermediul Bluetooth sau fac streaming de pe Internet. Practic, de la volan poţi accesa orice post de radio de pe planetă care are şi varianta de live pe net.

USB prin radiocasetofon

Evoluţia radioului a fost mai lentă. După undele AM au apărut cele FM care permiteau transmii de calitate mult mai bună a sunetului şi în variantă stereo. Viitorul este însă formatul DAB (Digital Audio Broadcasting), serviciu de radiodifuziunea terestră digitală care ar urma să înlocuiască radioul analogic pe unde ultrascurte. Compresia audio folosește tehnologia mpeg, iar transmisia se face cu o rată de 192 Kbit/s, ceea ce asigură o calitate a sunetului comparabilă cu cea a unui CD. Marea Britanie are o acoperire de aproape 85% din teritoriu, utilizat cu preponderență de către BBC, iar Norvegia preconizează ca din 2017 să renunțe complet la transmisiile FM. Pentru cei care nu doresc să renunţe la vechiul radiocasetofon cu casete sau CD, există metode de soluţionare a inconvenientului: adaptarea unui stick de memorie sau cuplarea telefonului mobil pe mufa AUX. Cel mai comun dispozitiv este un adaptor care preia fişiere de pe un USB şi le transmite prin intermediul unei frecvenţe FM libere către radio. Avantajul este costul scăzut al unei astfel de adaptări, dar calitate sunetului lasă de dorit.

Sfaturi de tuning

O altă componentă esenţială în economia unui sistem audio este mediul de redare. Boxele sunt cele care fac diferenţa între o instalaţie HI-FI şi una producătoare de zgomot. Dar pentru ca ele să-şi facă treaba, maşina trebuie preparată. Pentru obţinerea unui sunet de înaltă calitate, specialiştii din tuning au câteva recomandări. Chiar dacă nu se vede, esenţială este antifonarea maşinii. De multe ori nici măcar nu este nevoie de schimbarea sistemului care vine din fabricaţie, este necesară doar o atentă antifonare a locurilor în care se află incintele acustice. Uşile sunt elementele cele mai expuse, ce produc şi cele mai multe vibraţii nedorite. Pentru antifonarea lor se poate folosi polistiren sau material antifonant, cum ar fi pâsla. Sunetul se poate upgrada prin folosirea unui subwoofer, poate fi unul pasiv, cu un amplificator dedicat, sau unul activ, montat în portbagaj. Diferenţa se simte în special la volum mare. Este important ca maşina să nu aibă deja piese care vibrează, pentru că un sistem audio de calitate în care se investeşte mulţi bani devine inutil. Specialiştii recomandă ca incintele acustice să fie montate în locul celor originale ale maşinii sau în spaţii special dedicate. Difuzoarele vechi se pot înlocui cu unele mai puternice sau de mai bună calitate. O altă configuraţie, pentru a fi viabilă, trebuie să fie însoţită de o modificarea profesională a habitaclului. Sistemele de sunet sunt însoţite de egalizoare. Nu este nevoie de un grup de ingineri de sunet care să lucreze cu modele pe calculator pentru obţinerea celui mai bun sunet din maşină. Uneori este necesară doar o setare atentă a egalizorului într-o altă poziţie decât cea presetată pentru obţinerea unui salt spectaculos în ceea ce priveşte calitatea sunetului.

Recorduri de putere şi preţ

Cel mai scump sistem audio pentru un automobil deţine acest extravagant record din 2007 şi costă 330.000 de dolari. Rogue Acoustics Audio System (RA:1K) ajungea la 6.000 de waţi. Între timp, compania producătoare a dat faliment. Cât priveşte cel mai puternic sistem audio montat vreodată pe un automobil, Google îl indică pe Troy Irving, care a reuşit să monteze pe un Dodge Caravan, în 2003, un sistem de 130.000 de waţi format din 72 de amplificatoare, 36 de baterii de 16 volţi şi 9 subwoofere de 15 inchi.

Pentru urechile bogaţilor

Există însă şi un top al celor mai exclusivişti producători de sisteme de sunet. Englezii de la  Bespoke Audio System produc pentru Rolls-Royce un sistem de 1.300 de waţi, incluzând un amplificator pe 18 canale pentru cele 18 incinte acustice, din care două subwoofere montate în portbagaj. Pentru a se asigura că vor obţine un sunet de înaltă caliate, inginerii au montat microfoane ambientale folosite pentru anularea zgomotelor de fond. În plus, s-a apelat la o invenţie a suedezilor de la Dirac pentru eliminarea punctelor audio moarte din habitaclu. Porsche montează pe maşinile sale un sistem HI-FI produs de compania berlineză Burmester. Sistemul 3D Surround de 1.455 waţi cuprinde 21 de incinte acustice, din care un subwoofer de 400 de waţi cu amplificator digital de clasa D. Pentru mai mult efect, marginile incintelor acustice pot fi iluminate într-o culoare, la alegerea utilizatorului. Burmester a furnizat sisteme audio şi pentru Mercedes S600 sau Bugatti Veyron. Sonus Faber echipează exclusivistele supercaruri Pagani. Inginerii de sunet încearcă să acopere cu cei 1.200 de waţi sunetul scos de motorul AMG V12 de 800 de cai putere folosind difuzoare cu membrană din carbo-titan şi magenţi cu neodymium, cei mai puternici din lume. Bang & Olufsen este o marcă ceva mai „comună”, dacă prin acest termen se înțelege un sistem audio care poate fi întâlnit pe modele de top de la Aston Martin, BMW, Mercedes-Benz şi Audi. Caracteristică pentru compania daneză neconformistă este lentila acustică plasată în sweet spot, punctul din habitaclu care permite cea mai bună transmitere a sunetului pe o deschidere de 180 de grade, concomitent cu reducerea distorsiunilor apărute ca urmare a interacţiunii sunetului cu elementele din habitaclu. Un raport decent calitate-preţ poate fi obţinut şi apelând la produsele unor mărci audio consacrate precum JBL, Dynaudio, Sony, Pioneer, Rockford Fosgate, Panasonic sau Bose.

Sonus Faber a proiectat pentru Pagani Huayra un habitaclu din fibră de carbon pentru a obţine sunete de claritatea celor din sala de concerte

 

Acusticienii Bang & Olufsen au lucrat peste 400 de ore la fiecare incintă acustică din interiorul unei limuzine pentru a obţine sunetul perfect

 

Cifre

- 330.000 de dolari, cel mai scump sistem audio. Producătorii au dat faliment

- 130.000 de waţi, cel mai puternic sistem audio montat pe un automobil

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri