Urcând pe podium în cizme grele și uniforme militare, la o ceremonie organizată în localitatea Vladimir, în afara Moscovei, câțiva adolescenți au primit premii pentru „patriotism”, o disciplină tot mai importantă în Rusia. Timp de câteva zile, elevi din întreaga țară s-au întrecut în activități precum examinarea hărților, tir și teste de istorie. Concursul a fost finanțat în mare parte de Kremlin, care a transformat educația „patriotică militară” într-o prioritate, scrie publicația americană „The New York Times”.
„Părinții și copiii înțeleg că această carapace agresivă din jurul nostru se strânge, se întărește”, a declarat cu acest prilej Svyatoslav Omelchenko, un veteran al forțelor speciale din KGB, fondatorul „Vympel”, organizația care a inițiat evenimentul. „Facem tot ce putem pentru a ne asigura că copiii sunt conștienți de acest lucru și pentru a-i pregăti să meargă și să-și servească țara”, a adăugat el, citat de publicația americană.
Demersul Kremlinului de a spori educația patriotică include finanțarea unor grupuri precum „Vympel”. Organizația „patriotică militară” are aproximativ 100 de filiale în întreaga țară.
Recent, la Moscova, peste 600 de persoane din toată Rusia s-au adunat la un forum sponsorizat de guvern, menit să promoveze patriotismul în rândul tinerilor. Serghei Kiriyenko, influentul adjunct al șefului de cabinet al președintelui Vladimir Putin, i-a lăudat pe participanți pentru „munca sacră” depusă de aceștia.
În cadrul conferinței, câțiva „voluntari ai victoriei” au vorbit despre intențiile lor de a-i învăța pe elevii de liceu despre victoria rusă în cel de-al Doilea Război Mondial, în timpul unui eveniment regional care va avea loc săptămâna viitoare.
Moscova vinde ideea războiului
Nu doar tinerii - care au în general o viziune mai pozitivă asupra Occidentului decât rușii mai vârstnici - sunt supuși îndoctrinării. Acum, în timp ce Rusia masează trupe la granița ucraineană, provocând îngrijorare în legătură cu o iminentă invazie în țara vecină, militarizarea constantă a societății ruse sub conducerea lui Putin se profilează brusc și pare să-i fi obișnuit pe mulți dintre ruși cu gândul că ar putea fi confruntați cu un război.
Într-un discurs rostit cu două zile în urmă în fața comandanților armatei sale, Putin a insistat că Rusia nu dorește vărsare de sânge, dar este pregătită să răspundă cu „măsuri tehnico-militare” la ceea ce el a descris a fi comportamentul agresiv al Occidentului în regiune.
Deși nu manifestă o propagandă fățișă pentru război, există numeroase semne care sugerează că guvernul cultivă o disponibilitate pentru conflict. Un program pe patru ani în valoare de 185 de milioane de dolari, demarat de Kremlin în acest an, are ca scop intensificarea educației patriotice a rușilor, inclusiv un plan de atragere a cel puțin 600.000 de copii, cu vârsta de peste 8 ani, într-o Armată a Tineretului, anunță „The New York Times”.
Concomitent, adulții sunt inoculați ideologic de televiziunea de stat, unde emisiunile politice promovează scenariul unei lovituri de stat fasciste în Ucraina și a unui Occident decis să distrugă Rusia. Mai mult, telespectatorii sunt bombardați cu amintirea aproape sacră a victoriei sovietice în cel de-al Doilea Război Mondial - imagine de care Kremlinul a profitat pentru a contura identitatea unei Rusii triumfale, pregătită să ridice din nou armele.
Citat de ziarul american, Aleksei Levinson, șeful Departamentului de Cercetare Socio-culturală de la „Centrul Levada”, un institut de sondaje independent din Moscova, numește această tendință „militarizarea conștiinței” rușilor. În sondajele periodice ale centrului său, armata a devenit, în 2018, cea mai de încredere instituție a țării, depășindu-l chiar și pe președinte. În plus, în acest an, ponderea rușilor care au declarat că se tem de un război mondial a atins cel mai înalt nivel înregistrat în sondajele care datează din 1994, mai exact 62%.
Acest lucru nu înseamnă că rușii ar saluta o cucerire teritorială sângeroasă a Ucrainei, a avertizat Levinson. Dar este un semn că mulți au fost condiționați să accepte că Rusia este blocată într-o rivalitate existențială cu alte puteri, în care folosirea forței este foarte probabilă, a adăugat el.
În numele celui de-al Doilea Război Mondial
Sărbătorirea victoriei Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial - denumit în Rusia „Marele Război Patriotic” - a jucat cel mai important rol în această condiționare. În loc să promoveze doar o cultură a rememorării eroismului sovietic și a celor 27 de milioane de vieți pierdute, Kremlinul aplică scenariul celui de-al Doilea Război Mondial în zilele noastre, poziționând Rusia ca fiind din nou amenințată de inamici care urmăresc distrugerea sa.
Anul acesta, în discursul său de Ziua Victoriei, rostit după o paradă militară impresionantă, Putin a atacat în mod dur, fără a-i numi explicit, pe inamicii de astăzi ai Rusiei, care reiau „teoria iluzorie a naziștilor în privința exclusivității lor”. Săptămâna trecută, prezentatorul unei emisiuni de știri de la televiziunea de stat a ridiculizat amenințările cu sancțiuni contra Rusiei din partea celor „ce nu au nicio idee despre cum să sperie un popor care a pierdut mai mult de 20 de milioane de bărbați, femei, bătrâni și copii în ultimul război”.
Prin toate aceste reacții, Rusia nu pare decât să încerce să transpună victoria din timpul celui de-al Doilea Război Mondial în confruntarea sa din prezent cu Alianța Nord-Atlantică.
Efectele propagandei
Într-un sondaj realizat de „Centrul Levada”, publicat săptămâna trecută, 39% dintre ruși au declarat că războiul dintre Rusia și Ucraina este fie inevitabil, fie foarte probabil. Jumătate dintre ei au afirmat că SUA și NATO sunt de vină pentru recenta creștere a tensiunilor, iar sub 4 la sută au indicat Rusia drept principală vinovată.
Convingerea generală a societății ruse, potrivit căreia nu Moscova este agresorul, reflectă o ideologie de bază ce datează din perioada sovietică și anume aceea că Rusia poartă doar războaie defensive.
Kremlinul a alocat chiar și fonduri pentru filme care explorează această temă. În aprilie, Ministerul Culturii a decretat că „victoriile istorice ale Rusiei” și „misiunea rusă de menținere a păcii” se numără printre subiectele prioritare pentru producătorii de filme care vor finanțare guvernamentală.
Între timp, la televiziunea rusă de stat, scenariul unei Ucraine controlate de neonaziști și folosită ca rampă de lansare pentru agresiunea occidentală este o temă recurentă comună, încă de la revoluția pro-occidentală de la Kiev, din 2014. După revoluție, Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea, a alimentat un război în estul Ucrainei și și-a înmulțit mesajele care descriu Rusia ca pe o „fortăreață asediată”.
Comandată de Kremlin, toată această escaladare a retoricii poate oferi însă Rusiei o justificare perfectă pentru o așa-numită „intervenție defensivă” în Ucraina, în sprijinul protejării propriilor interese de securitate, precum și al populației rusofone aflate pe teritoriul statului vecin.