De mai bine de 15 ani, crescătorii de păsări din România sunt obligaţi să ştampileze ouăle pe care le comercializează, astfel încât cumpărătorul să găsescă informaţiile esenţiale în codul inscripţionat pe fiecare ou în parte şi să facă cele mai potrivite alegeri. Acest lucru este ştiut de mai toate gospodinele, însă mai puţine sunt cele care cunosc semnificaţia cifrelor şi a literelor din aceste coduri.
Orice etichetă începe cu o cifră, care reprezintă sistemul de creștere al găinilor şi poate fi 0, 1, 2 sau 3. Această cifră atârnă greu în stabilirea preţului final. Cele mai sănătoase ouă sunt cele cele inscripţionate cu cifra 0. Aceasta arată că oul respective provine de la o pasăre care a crescut în sistem ecologic, în condiţii foarte bune şi care nu a fost hrănită cu mâncare modificată genetic. Aceste ouă ecologice pot avea un preţ dublu faţă de alte ouă, însă nu ar trebui să lipsească din alimentaţie, deoarece conţin ovalbumină - cea mai bogată proteină.
Şi ouăle a căror etichetă începe cu cifra 1 sunt bune pentru consum, provenind de la găini crescute în aer liber. Dacă vedeţi cifrele 2 şi 3, evitaţi aceste produse: cifra 2 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în hale, unde se pot deplasa, iar cifra 3 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în baterii.
Această cifră este urmată de un cod format din două litere care reprezintă țara de origine (ex : România – RO), un cod format din două litere care reprezintă județul (ex : Braşov – BV) şi un cod format din trei cifre, de la 001 la 999 care reprezintă numărul de ordine în cadrul județului.
Totodată, pe fiecare ou trebuie ştanţată data durabilității minimale (DDM) - data până la care ouăle pot fi consummate şi trebuie fixată la mai puțin de 28 de zile după data ouatului.
Pe lângă informaţiile care sunt ştanţate pe fiecare ou în parte, în mod obligatoriu, cofragul în care sunt ambalate ouăle trebuie să aibă înscrise informaţii referitoare la: numărul de ouă aflate în ambalaj; termenul de valabilitate, însoţit de recomandările de depozitare; ţara de provenienţă; numele şi adresa unităţii care a ambalat sau a celei pentru care se ambalează ouăle; clasa de calitate (ouă categoria A – ouă proaspete, ouă categoria B – ouă calitatea a doua); metoda de producţie/sistemul de creştere al găinilor. De asemenea, nu trebuie să lipsească informaţiile despre mărimea/greutatea oului, şi anume: ouă XL (73 g şi peste), oua L ( între 63 g şi 73 g), ouă M (între 53 g şi 63 g) şi ouă S (sub 53 g).
Evitaţi să cumpăraţi ouă a căror coajă este crăpată sau spartă şi nu le consumaţi dacă albuşul este tulbure sau amestecat cu gălbenuşul. Păstrarea lor la temperatura camerei favorizează dezvoltarea bacteriilor, precum salmonella.