Ochii înlăcrimați (sau, în termeni medicali, epifora) apar atunci când sunt produse lacrimi în exces. Acestea, în loc să se scurgă prin canalul naso-lacrimal, ajung pe față. Deși lacrimile sunt produse în mod normal pentru a curăța ochiul, prea multe lacrimi pot îngreuna vederea, așa că această afecțiune trebuie tratată.
Cel mai adesea, afecțiunea apare la bebelușii cu vârsta sub un an și la adulții de peste 60 de ani. Simptomele pot apărea doar la unul sau la ambii ochi. Cea mai frecventă cauză este blocarea canalului lacrimal, sau îngustarea lui, de obicei apărută în urma unei inflamații. Atunci când canalul lacrimal este astupat sau îngustat, lacrimile nu se vor putea scurge și se vor aduna în sacul lacrimal. Stagnând acolo, ele pot crește riscul de infecție și vor produce un lichid vâscos. Infecția se poate extinde din acea zonă, cu ușurință, și la nas.
O altă cauză este producția exacerbată de lacrimi, care apare de obcei atunci când ochii sunt iritați. Organismul încearcă să producă mai multe lacrimi pentru a curăța factorul iritant. Iritația poate apărea atunci când ochii intră în contact cu anumiți compuși chimici (cum se întâmplă când tăiem o ceapă, de exemplu), când ochiul este zgâriat sau avem particule de praf sub pleoape, atunci când suferim de conjunctivită alergică sau infecțioasă, când genele cresc înspre interiorul ochiului etc.
Tratamentul acstei afecțiuni depinde de cât de grave sunt simptomele. În cele mai multe cazuri, medicii vor recomanda doar o igienă mai atentă, pentru că afecțiunea se remediază de la sine. În anumite cazuri, când apare o inflamație sau chiar infecție, ochii vor fi tratați cu unguent oftalmic pe bază de antibitice. În cazurile în care canalul lacrimal este blocat se poate recurge la mici intervenții chirurgicale care fie îl deblochează, fie crează un alt canal, în zona în care acestea este blocat, pentru ca lacrimile să se poată scurge.
Uneori, lacrimile pot avea un conținut mare de lipide – grăsimi, astfel că ele se vor dispersa neuniform pe suprafața ochiului, lăsând anumite porțiuni mai uscate și determinând astfel organismul să producă mai multe lacrimi, ca să remedieze situația.