Includerea câștigătoarelor trofeului intern în Europa League și, ulterior, în Europa Conference League a scăzut în multe țări interesul pentru competiția knock-out, așa că UEFA a decis să deschidă ușa Europa League, din 2024, și țărilor cu coeficient mai slab decât al celor 15 cele mai puternice campionate de pe continent. Totuși, schimbările nu sunt majore iar calificarea câștigătoarelor de cupe din campionatelor de pe locurile 16-33 în grupe este dificilă, avantajate fiind tot primele 15. Diferența este că deținătoarele de cupe joacă între ele un tur, apoi se întâlnesc echipe grele, ocupante ale locurilor 3 din campionatele de pe locurile 7-12. Practic, câștigătoarele de cupe au posibilitatea să joace două tururi preliminare în Europa League, iar în caz de înfrângere ar ajunge tot în Europa Conference League, unde beneficiază însă cu statut de cap de serie.
În rest lucrurile sunt neschimbate. Primele 7 campionate europene trimit direct câștigătoarea Cupei direct în grupe, locurile 8-12 direct în play-off, iar locurile 13-15 în turul 3 preliminar, pe ruta non-campioanelor. Astfel, din cele 18 echipe invitate în primul tur preliminar al Europa League pot spera că vor ajunge în grupele competiției maximum două echipe. Avantajul este că participantele din preliminariile UEL vor câștiga mai mulți bani, diferența nu este însă uriașă față de banii din Conference League, de 15.000 de euro la victorie și de 7.000 de euro la egal. Dacă însă echipa reușește să intre în grupe, sumele încasate de la UEFA sunt considerabil mai mari și mai există și posibilitatea continuării în primăvara celei de-a treia competiții europene intercluburi.
Una peste alta, pentru echipele românești este o veste bună. Participarea în Europa League oferă mai multă vizibilitate și posibilitatea unor meciuri cu echipe mai bune. În plus, de anul viitor, Cupa României va avea o miză mai mare iar echipele nu vor mai folosi echipe de rezervă, așa cum echipe ca CFR Cluj, FCSB sau Universitatea Craiova au procedat în ultimii ani.