Dublat, de asemenea, în românește, de «pas» - Pasul Prislop. Pre (în limba slavă) înseamnă peste, prin; slop/slap (tot în slavă) se tălmăcește prin pantă, loc înclinat - pe care se scurge rapid apa. O mănăstire, o așezare situate în apropierea unui astfel de «pas»/ prislop - împrumută uneori numele dat”. Pasul Prislop este situat în Carpații Orientali, între Munții Rodnei și Munții Maramureșului, la 1.416 metri altitudine, și face legătura între Depresiunea Maramureșului, în vest, nord-vest, și Moldova (Valea Bistriței Aurii), în est, sud-est.
Cum ne schimbăm mintea
În continuare, o provocare „mintoasă”: „Schimbarea minții - metanoia (μετάνοια) - este un concept fundamental al vieții duhovnicești. Convertire lăuntrică, întoarcere spre Dumnezeu printr-o schimbare a minții. Un termen grecesc mult prea intelectual prin comparație cu slavonul pokaianie (покаѧніе) - cu originea în a se căi (каятися), a regreta, a-și mărturisi vina. Cum, așadar, ne «schimbăm mintea»? Metania - care provine din μετάνοια - arată poate cel mai bine aceasta: o prosternare/plecăciune până la pământ în fața Dumnezeirii. Nu doar fizică, desigur. Metanoia e o plecare nu către gândurile, dorințele și faptele noastre, ca până acum, ci în fața voii lui Dumnezeu, închinându-ne Lui întru toate. Iată schimbarea”.
Hoinăreală după fete
Alt cuvânt (cu origine uitată) - hăndrălău: „Cu înțelesul, la noi, de flăcău care umblă după fete. A umbla hăndrălău - a hoinări, a rătăci fără rost, a umbla încoace și încolo. Împrumut din maghiară - vándorló. Vándorol = a rătăci, a cutreiera din loc în loc. Vándor + sufixul ló - cel care rătăcește încoace și încolo, asemenea unui nomad. Deși se crede că ar putea fi vorba de un termen vechi maghiar, cei mai mulți lingviști consideră că acesta provine din germanul wandern - a umbla, a hoinări, a rătăci”. Imediat după „hăndrălău”, propunem termenul „halbă”. Se potrivește, nu? „Halbă vine din germanul halbe - jumătate. De obicei, în română, în legătură cu berea. Așadar, «băiete, o jumătate (de litru)!»”.
La curțile lui Rafail
Mai departe, pe urmele unui nume cu înțeles rătăcit - Râfov: „Este numele unei localități din Prahova. Și-a avut curțile aici, în sec. al XVIII-lea, familia Râfov, devenită Râfoveanu. Râfov este un nume de familie cunoscut la noi mai ales în Oltenia. Des întâlnit la sud de Dunăre. Din Râfo/Răfo - prescurtare a numelui de botez Rafail/ă/Răfăil/ă. Cunoscut, de asemenea, ca Râfu. În actele de cancelarie slave din Valahia, cel mai adesea însă, Râfov (al lui Râfo).
Nume cu înțeles uitat. Dichiseanu și povestea ciumei de la Dichiseni
„Nume cunoscut la noi prin actorul Ion Dichiseanu (1933-2021), a cărui familie era originară din Dichiseni, Călărași. Deși înaintașii săi se numeau Grigorescu, bunicul actorului a fost înregistrat la primărie ca Dichiseanu. În secolul al XIX-lea, din pricina ciumei, vatra unor vechi așezări din Bărăgan a fost mutată. Cei care și-au ales ca nouă vatră o ridicătură de teren, numită «aria Dichi», au primit numele de Dichiseni, după acest loc - în apropiere aflându-se cătunul Satnoeni”.
Baștovoi - paznicul turnului
„Nume prezent în Rusia, Ucraina (grafiat și Baștovi), Basarabia. Socotit a fi unul cu o origine incertă în dicționarele onomastice slave. Cel mai adesea, se consideră că e legat de numele de grădinar, paznic al unei grădini (bahçe - grădină, din turco-persană, ajuns «bașta» în sudul Ucrainei până în urmă cu un veac). În Rusia, este văzut, de asemenea, ca provenind din termenul turn (ба́шня/bașnea) - paznic al unei mici fortificații, turn. Baștovoi, se mai crede, ar fi un nume cu originea în dialectul bulgar din Bugeac și sudul Ucrainei - «baștavela», ajuns, dintr-o poreclă, nume de familie printre bulgari - Baștavelov. Rusificat de administrația țaristă ca Baștovoi. Baștavela are sensul de «copil care este leit tatăl (bașta, în limba bulgară) său». - A se compara, totodată, cu «baștă», în română: ridicătură de pământ întărită care proteja o fortificație. Nume ce ar putea fi format după «modelul» ceasovoi, în rusă. Omul/paznicul de la baștă”.
Pastila de religie. Sobor - nuanțe și lămuriri
Se referă termenul „sobornicească” din Crez la „soboarele” ecumenice? Gheorghiță Ciocioi: „Răspunsul este, categoric, nu. Chiar dacă în unele lămuriri ale teologilor români apare o astfel de părere. Sigur, avusese loc doar un singur sinod/sobor, cel de la Niceea, la data introducerii în textul Crezului a cuvântului în cauză (la cel de-al doilea sinod, de la Constantinopol, când s-a «completat», cum bine știm, Crezul). Cuvântul «sobor», de altfel, în slavă, este folosit în diverse situații. Mai aproape de cele bisericești.... La slavii de la sud de Dunăre, de pildă, sobor (dar și sbor) este echivalentul de la noi al «hramului» bisericii unei așezări. Un eveniment la care ia parte toată suflarea. La sârbi, sobor se folosește doar pe alocurea însă pentru hram, când are loc adunarea a toată lumea la praznicul patronului unui sat/oraș. Ei spun «slava» - «faima» satului lor, ceea ce slăvesc cel mai mult”.
Întreaga comunitate a credincioșilor
Revenind la „sobornicească”: „Termenul este traducerea în slavă («săborna»), din greacă, a cuvântului «universal»/«catolic» - καθολικὴν. Săborna (limba slavă) provine din «săbirati» («събирати») - a aduna, a strânge laolaltă - «să» - împreună; bor/bira - a aduna, a culege. Așadar, e vorba de întreaga comunitate a credincioșilor, de Biserica Universală. În fine, grecii nu se tem de confuzii, îi spun Bisericii «catolică». Nu văd, de asemenea, unde ar apărea confuzia la noi de am numi Biserica astfel. Ortodoxia e doar Biserica Universală, nu? Romano-catolicii ar fi cu «treaba lor»”.
„Prislop se tălmăcește prin șa (de munte), trecătoare, o vale îngustă cu verdeață. Dublat, de asemenea, în românește, de «pas» - Pasul Prislop”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Halbă vine din germanul halbe - jumătate. De obicei, în română, în legătură cu berea. Așadar, «băiete, o jumătate (de litru)!»”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Deși se crede că ar putea fi vorba de un termen vechi maghiar, cei mai mulți lingviști consideră că «hăndrălău» provine din germanul wandern - a umbla, a hoinări, a rătăci”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Râfov este numele unei localități din Prahova. Și-a avut curțile aici, în sec. al XVIII-lea, familia Râfov, devenită Râfoveanu”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„La slavii de la sud de Dunăre, de pildă, sobor (dar și sbor) este echivalentul de la noi al «hramului» bisericii unei așezări. Un eveniment la care ia parte toată suflarea”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog