"Nu poţi să-ţi asiguri securitatea, chiar dacă faci parte din NATO, nu poţi să fii free rider, dacă nu ai şi o economie robustă. Noi trebuie, mizând pe sprijinul din NATO, din UE, să căpătăm mai multă robusteţe, pe care am neglijat-o, şi în privinţa bugetului public şi în privinţa exploatării resurselor de energie şi, în general, a resurselor naturale. Am avut multă miopie şi nu am înţeles, de fapt, că, până una alta, robusteţea unei economii înseamnă să ai rădăcini puternice acasă. Dar, niciodată nu este târziu să ne trezim", a explicat Dăianu, la conferinţa online "Dinamica strategică a României în noul context geopolitic" , organizată de Fundaţia Sfera XXI, în parteneriat cu Pentagon Marketing & Research.
Potrivit lui Dăianu, în contextul războiului din Ucraina, cel mai mult vor avea de suferit ţările cu venituri bugetare "foarte joase", cum este şi cazul României.
"Sunt tensiuni foarte mari, îngreunează mult deciziile de politică economică, consecinţe. Se dă o nouă tracţiune puseului inflaţionist, avem perturbări suplimentare în lanţurile de aprovizionare, o criză nu numai a materiilor prime, o criză a cerealelor. (...) Rusia şi Ucraina furnizau foarte mult pe piaţa mondială. Băncile centrale vor avea o misiune mai dificilă de a stăpâni inflaţia, în asemenea circumstanţe şi bugetele publice vor fi mai tensionate. Am spus deja că vor creşte cheltuielile militare peste tot, este o consecinţă a faptului că acel dividend al păcii nu va mai fi. Dimpotrivă, această situaţie va tensiona mult bugetele publice şi mai afectate vor fi ţările care au venituri fiscale, venituri bugetare foarte joase, care este şi cazul României", a mai spus Dăianu.
El a calificat drept "o prostie" afirmaţiile potrivit cărora România ar putea intra în faliment, adăugând că o "nerozie" este şi teza "greşită" că PNRR ar putea finanţa deficitele bugetare ale ţării.
"Am auzit voci că România este ameninţată de faliment. Este o prostie, nu va intra în faliment, aşa cum nu a intrat în 2008 - 2009, când era într-o criză de lichidităţi şi apartenenţa la UE şi la NATO a ajutat-o, pachetul de asistenţă financiară a ajutat România să depăşească acest moment. O altă teză care este greşită - PNRR ar putea să finanţeze deficitele bugetare ale României. Este o nerozie, banii din PNRR nu sunt dedicaţi pentru aşa ceva, ei trebuie să ajute creşterea robusteţei economiei, să sprijine reforme", a afirmat preşedintele Consiliului Fiscal.