Procurorii, se-nţelege,
Sunt apărători de lege,
Unii, apără cu drag,
Chiar legea... bunului plac!
Epigramă de Constantin Iordache
Fostul șef al DIICOT și actualul vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii este protagonistul unui scandal în plină stradă deoarece un echipaj de poliție care era în patrulare a avut tupeul să-l oprească pe procurorul Daniel Constantin Horodniceanu, nimeni altul decât omul care l-a sunat pe ministrul Oprea, când aceasta conducerea Ministerul de Interne, pentru a le mări salariile polițiștilor.
Într-un stat civilizat un astfel de procuror nu ar avea ce să caute în această funcție în urma unui comportament prin care încearcă intimidarea unor reprezentanți ai statului, însă în România ne-am obişnuit şi ceea ce este şi mai dureros, se constată că au început să ne placă scenele în care oamenii care sunt plătiți să apere legea încearcă să o eludeze.
Tot ceea ce s-a întâmplat este, în fapt, expresia unei societăţi alcătuite din indivizi care refuză sistematic evoluţia mentală şi empatia, deoarece până la urmă, evoluţia individului se referă în primul rând la evoluţia şi la educaţia conștiinţei sale, iar pentru aceasta este nevoie de conștientizarea elementelor înconjurătoare, căci conştiinţa nu poate evolua inconştient.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) are rolul de a destructura grupările infracționale organizate, frontaliere și transfrontaliere. Din păcate, până la venirea noului procuror șef Alina Albu, această structură a fost condusă de persoane controversate, cum ar fi Daniel Constantin Horodniceanu sau Alina Bica, condamnată la închisoare pentru favorizarea unui infractor.
Din activitatea fructuoasă a procurorului Daniel Constantin Horodniceanu ne aducem aminte de faptul că este persoana care, ”la ordin”, a distrus cariera fostului manager a Operei Naționale Române Iași, Beatrice Rancea, un nume de notorietate națională și internațională, deoarece trebuia îndepărtată de la conducerea instituției.
În raportul de audit intern cu nr. 343/19.09.2019 realizat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție(PÎCCJ) se constată că există la DIICOT o serie de nereguli privind achizițiile, care conform raportului nu au fost făcute potrivit legii, fapte comise de conducerea instituției în perioada în care la conducere era Daniel Constantin Horodniceanu. Analizând achizițiile publice ale DIICOT Structura Centrală din perioada în care instituția a fost condusă de Daniel Constantin Horodniceanu, putem constata că a fost încălcat art.13, indice 2 din legea 78/2000, raportat la art. 279 Ccp, încălcarea procedurii de achiziție articol care prevedea excepția de la achiziții publice.
Prima achiziție nelegală a fost cea a unui imobil cu destinația sediu pentru Structura Centrală a D.I.I.C.O.T.. În acest sens, D.I.I.C.O.T. a încheiat un contract de vânzare-cumpărare pentru un bun imobil care era în curs de edificare la data întocmirii contractului, iar acest fapt nu se încadrează în exceptările specifice prevăzute la art.29 alin.(1), lit.a) din Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice. Deși procedura internă de achiziție imobil întocmită de D.I.I.C.O.T. și aprobată de procurorul general al P.Î.C.C.J. în data de 15.12.2017 prevedea anumite etape și termene în derularea achiziției, procesul de achiziție s-a desfășurat în data de 13.12.2017, deci cu două zile înainte de a fi aprobată procedura de achiziție.
Această procedură s-a concretizat fără respectarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal și transparenței și a art.5, alin.(1) din O.U.G. nr.30/2006, conform căruia ”pentru procedura de atribuire care nu impune publicarea unui/unei anunţ/invitaţii de participare în sistemul electronic de achiziţii publice, autoritatea contractantă are obligaţia de a înştiinţa Ministerul Finanţelor Publice asupra procedurii ce urmează a fi derulată, odată cu transmiterea invitaţiilor de participare către operatorii economici.”, articol în vigoare la data achiziției.
Anunțul privind intenția de cumpărare a unui imobil a fost elaborat și aprobat în data de 11.12.2017, acesta nu conține informații privind afișarea la sediul D.I.I.C.O.T., cu toate că în Raportul de evaluare și atribuire a contractului de achiziție publică se menționează la Cap. I lit. d) că “Anunțul a fost publicat la sediul DIICOT”. La art.9 din procedura internă de achiziție imobil este prevăzut că D.I.I.C.O.T. are obligația de a asigura obținerea documentației de atribuire (anunțul de intenție, instrucțiunile pentru ofertanți și caietul de sarcini) gratuit, de pe site, de către orice persoană fizică și juridică, interesată să participe cu ofertă și care înaintează o solicitare în acest sens, pe suport de hârtie sau pe adresa oficială de e-mail. Anunțul privind intenția de cumpărare a unui imobil și documentația de atribuire nu au fost identificate pe pagina de internet sau în arhiva de anunțuri publicate pe pagina de internet a D.I.I.C.O.T.
În NOTA de la art. 8 lit. b) din procedura internă de achiziție imobil se prevede că “Data limită de depunere a ofertelor nu poate fi mai mică decât 20 zile de la data efectuării demersurilor de publicitate de la art. 8.”. Din documentele prezentate, a rezultat că:
- termenul limită de primire a ofertelor stabilit în Anunțul de intenție nr. 28.832/11.12.2017 a fost data de 20.12.2017,
- data și ora deschiderii ofertelor stabilite prin Anunțul de intenție nr. 28.832/11.12.2017 au fost 21.12.2017, ora 10,
- procesul de atribuire a contractului s-a desfășurat în data de 13.12.2017, între orele 14-17, menționându-se ca termen limită de primire a ofertelor data de 13.12.2017, ora 13:00.
Prin adresa nr. 30.492/13.09.2019, înregistrată la DAPI sub nr. 343/13.09.2019 și reprezentând punctul de vedere formulat la Proiectul raportului de audit public intern, DIICOT a formulat următoarele precizări:
”În ce privește intenția de achiziție a unui imobil cu destinația de sediu pentru DIICOT – Structura centrală au fost informați toți factorii de decizie, respectiv Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Ministerul Public. În urma discuțiilor avute cu toți factorii de decizie din instituțiile mai sus menționate, s-a luat decizia achiziționării sediului din str. Sf. Vineri nr. 33, ocazie cu care s-a stabilit și modul în care v-a fi achiziționat acest imobil. Având în vedere că acordarea creditelor necesare achiziției imobilului au fost acordate la rectificarea din noiembrie 2017, s-a optat pentru această modalitate”.
Cu privire la cele două contracte de prestări servicii încheiate de D.I.I.C.O.T. cu un S.R.L. pentru monitorizarea, în scopul verificării conformității lucrărilor executate cu autorizațiile de construire, ambele contracte au fost încheiate cu încălcarea prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, astfel :
- Cu toate că în raportul de necesitate întocmit de un consilier superior în cadrul S.I.A.P.A. se menționează că achiziția urmează a se iniția prin cumpărare directă conform art. 7 alin 5 din Legea nr. 98/2016, nu a fost accesat S.I.C.A.P. pentru achiziția serviciilor mai sus menționate și nu a fost prezentat niciun document din care să rezulte imposibilitatea achiziției prin S.I.C.A.P.
- Cu toate că în raportul de necesitate pentru realizarea achizițiilor de prestări servicii se face referire la art. 4.2.5. din Contractul de achiziție imobil prin care se specifică: “Cumpărătorul va desemna un monitor al proiectului în scopul verificării conformității lucrărilor executate cu autorizațiile construire”, niciunul dintre cele două contracte nu menționează la obiectul contractului obligația de a verifica dacă lucrările executate sunt conforme cu autorizațiile de construire existente.
Aspectele prezentate mai sus au fost aduse la cunoștința conducerii D.I.I.C.O.T. și P.Î.C.C.J. prin Nota nr.436/24.08.2018 a Direcției de audit public intern și au fost cuprinse în Formularul de constatare și raportare a iregularităților nr. 436/24.08.2018, conform anexei 6.
Conform raportului de audit intern cu privire la obligația autorității contractante de a întocmi dosarul achiziţiei publice în conformitate cu prevederile art.217 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, pus în aplicare prin art.148 din normele metodologice, s-a constat că dosarele achizițiilor directe nu cuprind angajamentul legal prin care se angajează cheltuielile aferente achiziţiei directe. Nu se întocmește angajament legal sub formă de contract sau comandă pentru nicio achiziție publică directă.
Probleme au fost identificate de către auditori și la spațiile închiriate pentru structurile din teritoriu, unde au fost supuse verificării închirierile de spații de la Piatra Neamț, Bacău și Suceava. După analiza auditoriului, a rezultat că DIICOT Bacău a închiriat un imobil, fără să fie folosit, din septembrie 2017 până la finalul lui 2019, și doar în perioada 12.09.2017 - 31.10.2018, conform fișei de cont, a fost achitată de către D.I.I.C.O.T. suma de 192.090,68 lei, reprezentând chirie și utilități.
Referitor la sediul închiriat pentru birou teritorial DIICOT Neamț în data de 10.03.2016, procurorul șef a întocmit un referat prin care motiva necesitatea unui nou spațiu:
- desfășurarea activității D.I.I.C.O.T.-B.T. Neamț în spațiul insuficient alocat în clădirea în care își desfășoară activitatea și P.T. Neamț și P.J. Piatra Neamț.
- efectuarea unor demersuri pentru identificarea unei clădiri care să poată fi închiriată și identificarea unei clădiri care îndeplinește necesitățile privind spațiul, având parter, etaj 1 și demisol, fiecare în suprafață de 110 metri pătrați pe strada Mihai Eminescu nr.7.
În data de 26.05.2016 a fost încheiat Contractul de locațiune nr. 9960, având suprafața utilă de 330 mp, prețul convenit pe care locatarul se obligă, prin contract, să îl plătească locatorului este de 1.900 euro/lună. Contractul a fost încheiat pe o perioadă de 5 (cinci) ani cu posibilitatea prelungirii sale cu acordul părților, prin act adițional.
Contractul a intrat în vigoare la data de 4 iulie 2016, dată de la care intervine și obligația de plată.
Începând cu data de 04.07.2016 și până la data de 24.08.2018 au fost achitați de către D.I.I.C.O.T. 225.069,46 lei, reprezentând chiria. Au fost achitate și utilitățile, dar conform raportului de audit suma plătită pentru acestea nu poate fi identificată din evidențele D.I.I.C.O.T., fiind evidențiate la comun cu utilitățile plătite pentru sediul D.I.I.C.O.T. din Iași.
Până la finalul anului 2019 stuctura D.I.I.C.O.T. – B.T. Neamț nu s-a mutat efectiv din sediul P.T. Neamț, deoarece nu au fost asigurate paza, protecția, supravegherea, controlul accesului și menținerea ordinii interioare pentru desfășurarea normală a activității în noul sediu.
Întrebarea care intervine, având în vedere cazurile de la Neamț și Bacău, este de ce s-au închiriat spații pentru a îmbunăți activitate înainte de a întreprinde demersuri la Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei la noul sediu. La această întrebare ar trebui să răspundă procurorii șefi ai structurilor DIICOT teritoriale.
În secolul XXI, se poate observa că România a fost lăsată de izbelişte, pe mâna unor “oameni competenţi” pentru care legea este doar un instrument aplicabil oamenilor de rând, ori dacă așa cum spunea Daniel Constantin Horodniceanu ”eu sunt în măsură să fac orice”, tocmai lipsa noastră de reacţie îi încurajează şi îi menţine în funcţii.