Datoria României îmbogăţeşte bănci străine

România are o datorie mică, în comparaţie cu media Uniunii Europene, dar specialiştii arată că nu atât dimensiunea contează, cât structura acesteia, mare parte din împrumuturi fiind contractate la bănci din străinătate, astfel că nu alimentează economia locală. Agenţiile de rating ne acordă calificative bune, dar avertizează că salariile sunt prea mari, comparativ cu productivitatea. Statisticile oficiale arată că fostele state comuniste sunt mai puţin îndatorate, în condiţiile în care acestea provin dintr-un sistem închis, cu mai puţin acces pe pieţele financiare. Cinci ţări membre, cu o prezență îndelungată pe piețele financiare, au de plătit mai mult decât produc într-un an.

Datoriile pe care le aveau de plătit guvernele celor 28 de state membre UE totalizau, la sfârşitul anului trecut, 12.715 miliarde de euro, cifră ce echivala cu 80% din suma PIB-urilor acestor ţări. România înregistra, la finele lui 2018, o datorie guvernamentală de 70,8 miliarde de euro, reprezentând 35% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit datelor Eurostat. Astfel, pentru a achita cât a împrumutat statul, ar trebui să muncim şi să producem fără să consumăm nimic 35% dintr-un an, sau mai precis, patru luni şi şase zile. Din acest punct de vedere, ne clasăm pe locul 6 în UE.

Estonia stă cel mai bine

Cel mai bine la acest capitol stă Estonia, cu numai 8,4% din PIB, datorie care poate fi plătită într-o lună. Pe locurile următoare se află Bulgaria (22,6%), Cehia (32,7%), Danemarca (34,1%) şi (Lituania 34,2%). La polul opus, cea mai mare pondere a datoriei guvernamentale în PIB o are Grecia, 181%. Aşadar, pentru a ajunge la zero, grecii ar trebui să plătească cu rezultatul muncii lor pe o perioadă de un an, nouă luni şi 21 de zile. Top 5 al celor mai grele datorii din spaţiul comunitar este completat de Italia (132,2%), Portugalia (121,5%), Cipru (102,5%) şi Belgia (102,0%). Se apropie de pragul critic de 100% (un an necesar pentru achitarea datoriei) Franţa (98,4%) şi Spania (97,1%).

Italia, în top la suma fixă

Dacă ne referim la datoriile guvernamentale exprimate în euro, vom observa că România, cu suma de 70,8 miliarde de euro, se află pe la jumătatea clasamentului UE. Înregistrează niveluri mai mici decât noi 11 state membre, în frunte cu Estonia (2,2 miliarde de euro), Malta (5,7 miliarde de euro), Letonia (10,6 miliarde de euro), Bulgaria (12,5 miliarde de euro), Luxemburg (12,6 miliarde de euro).

Cele mai mari datorii le au, în sumă fixă, Italia (2.321 miliarde de euro), Franța (2.315 miliarde de euro), Germania (2.063 miliarde de euro), Marea Britanie (2.064 miliarde de euro), Spania (1.173 miliarde de euro).

Datoria externă totală a României (incluzând împrumuturile luate din afara de ţări de stat şi de firmele private) era de 107,6 miliarde de euro la 31 iulie 2019, în creştere de la 99,4 miliarde de euro, la 31 decembrie 2018, conform Băncii Naţionale a României (BNR).

S&P şi Fitch: Note bune, dar atenţie la riscuri

Standard & Poor's, a reconfirmat, la sfârşitul lunii august 2019, ratingul de țară al României, la BBB- cu perspectiva stabilă. Oficialii agenţiei de evaluare financiară se aşteaptă însă ca „datoria externă României să continue să crească”, observând „o lipsă de investiții străine greenfield, ceea ce sugerează că investitorii ar putea fi din ce în ce mai reticenți, având în vedere creșterea rapidă a salariilor, lipsa dezvoltării infrastructurii și incertitudinile politice persistente”. De asemenea, Fitch Ratings a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung în valută și moneda locală ale României la BBB minus, perspectiva asociată pentru ambele calificative fiind stabilă, şi a confirmat plafonul de ţară la BBB plus. „Ratingurile de tip investment grade atribuite României sunt sprijinite de nivelul moderat al datoriei publice și de indicatorii privind PIB-ul per capita și dezvoltarea umană, care sunt mai ridicate decât ale altor state din categoria BBB”, au spus reprezentanţii Fitch. În viziunea acestora, „ciclul de creditare pare moderat în contextul creșterii economice rapide din ultimii ani”, dar în acelaşi timp, „majorarea rapidă a salariilor, care depășește creșterea productivității, erodează competitivitatea costurilor”.

Japonia se hrăneşte din propriile împrumuturi

„Datoria României nu este mare, dar nu aceasta e problema”, spune analistul economic Ilie Şerbănescu. „De exemplu, Japonia are o datorie publică imensă, de 200% din PIB, dar cu împrumuturi luate numai de la bănci japoneze, ceea ce înseamnă că astfel îşi alimentează propria economie”, a menţionat acesta. În ceea ce priveşte România, analistul a subliniat că „statul este singura entitate românească îndatorată extern, pentru că pe firmele locale şi persoanele fizice nu le împrumută nimeni din străinătate”. Dacă analizăm datoria externă totală, de 100 miliarde de euro, „vom observa că din această cifră, statului îi revine numai 40%, restul de 60% fiind contractat de multinaţionale, iar acestea se împrumută de la sucursalele din străinătate ale băncilor, care practică dobânzi de 5 ori mai mici decât sucursalele de la noi din ţară”, a arătat Şerbănescu. El a precizat că astfel, „creditele alimentează economiile altor ţări, nu economia României”.

Cele mai grele datorii din UE

                                                                             Sursa: Eurostat

Cele mai uşoare datorii din UE

                                                                             Sursa: Eurostat

 Românii trebuie să muncească patru luni pentru a achita datoria Guvernului, iar francezii au nevoie de un an