Din acest punct de vedere, țara noastră se află în ultima parte a clasamentului și, chiar dacă stăm bine, avem totuși o mare problemă care va duce la creșterea accelerată a datoriei guvernamentale. Anul 2023 nu face excepție, datoria contractată până în septembrie depășind vechiul record care data din 2020. Cea mai mare pondere a datoriei globale, 34,21%, este deținută de Statele Unite ale Amiricii, ele fiind urmate de China, cu 15,31%, Japonia, cu 11,12% și Regatul Unit, cu 3,6%, potrivit unei analize visualcapitalist.com care citează date ale Fondului Monetar Internațional (FMI).
În august 2023, România ajunsese la o datorie guvernamentală totală de aproape 736 miliarde de lei (circa 147 miliarde euro), adică 48,9% din PIB. În septembrie însă, această datorie urcase 760 miliarde de lei (circa 152 miliarde de euro) şi a trecut din nou de 50% din PIB, potrivit ultimelor date publicate de Ministerul Finanțelor. Nivelul datoriei publice ca pondere în PIB, chiar dacă a trecut de 50%, nu pare mare, dacă ne uităm la ce se întâmplă în alte țări din UE, dar problema noastră este că statul este prea sărac și trebuie să se împrumute tot mai mult pentru a onora acest serviciu. Vorbim despre venituri bugetare mici care nu au depășit ca medie în ultimii ani 32-33% din PIB. De fapt, veniturile au reprezentant doar 27%, restul fiind fondurile europene accesate.
În 2019, datoria era de 373,4 miliarde de lei, ceea ce însemna doar 35,1% din PIB. Ea a crescut rapid în anii următori, iar cel mai mare salt, de 126,3 miliarde de lei, l-a înregistrat în 2020, în perioada Guvernului Orban, o perioadă marcată de pandemia de Covid 19. Ulterior, în 2022 România a contractat o datorie de 146 miliarde de lei, iar anul acesta însă am depășit și această sumă. Numai până la sfârșitul lunii septembrie, împrumuturile luate de Guvernele Ciucă și Ciolacu au trecut de 164 miliarde de lei.
Dobânzile plătite de statul român în contul datoriei publice au crescut și ele rapid, de la 12,1 miliarde lei în 2019 la 14,5 miliarde de lei în 2020. În 2021 au ajuns la 18 miliarde de lei pentru ca anul trecut să crească abrupt la 29,1 miliarde de lei. Pentru anul în curs, ar putea urca la 40 miliarde de lei, iar estimările pentru anii următori indică o majorare a sumelor plătite sub formă de dobânzi.
Datoria publică ar putea crește și mai mult
Datoria publică a României ar putea crește semnificativ în următorii zece ani, arăta într-o analiză de anul trecut Comisia Europeană, ea estimând un nivel de 73% din PIB în 2032.
„Această traiectorie a datoriei este sensibilă la posibile șocuri asupra indicatorilor fiscali, macroeconomici și financiari”, avertiza Comisia, simulările în acest sens determinându-i pe specialiștii europeni să concluzioneze că România se confruntă cu riscuri semnificative la adresa sustenabilității fiscale, în special pe termen mediu. „Per ansamblu, riscurile ridicate reflectă deficitele foarte ridicate, datoria publică în creștere și sensibilitatea mare la potențiale șocuri adverse”, preciza Comisia Europeană.
Datoria globală crește cu 40% față de 2019
Se estimează că datoria guvernamentală globală va atinge 97,1 trilioane de dolari în acest an, ceea ce va însemna o creștere cu 40% față de 2019. În timpul pandemiei de Covid 19, guvernele au introdus măsuri financiare ample pentru a sprijini piața muncii și a preveni un val de falimente, scrie visualcapitalist.com. Ele au adus însă multe vulnerabilități deoarece au adus rate mai mari la dobânzi, iar acestea au amplificat costurile îndatorării. Potrivit proiecțiilor Fondului Monetar Internațional (FMI) privind datoria globală în 2023, Japonia va ajunge la o datorie guvernamentală reprezentând 255,2% din PIB, Grecia 168%, Singapore 167,9%, Italia 143% SUA 123,3%, Franța 110%, Portugalia 108,3%, Spania 107,3%, Canada 106,4%, Belgia 106%, Regatul Unit 104,1%. Acestea sunt țările dezvoltate, multe membre UE, a căror datorie publică sare de 100% din PIB.
Top 10 țări cele mai datoare (mld. dolari)
-
SUA 33.228,9
-
China 14.691,7
-
Japonia 10.797,2
-
Regatul Unit 10.797,2
-
Franța 3.353,9
-
Italia 3.141,4
-
India 3.056,7
-
Germania 2.919,3
-
Canada 2.253,3
10. Brazilia 1.873,7
Serviciul datorie va depăși bugetul de apărare în SUA
SUA dețin peste o treime din totalul datoriei guvernamentale mondiale. Având în vedere creșterea sarcinii datoriei, costul achitării ei reprezintă acum 20% din cheltuielile guvernamentale. FMI estimează că acesta va ajunge la un trilion de dolari până în 2028, depășind totalul cheltuielilor pentru apărare.
Japonia plătește costul îmbătrânirii
A treia economie din lume, Japonia, are una dintre cele mai mari rate ale datoriei în PIB, aceasta fiind de 255%. În ultimele două decenii, datoria sa națională a depășit cu mult 100% din PIB, acest lucru fiind cauzat de îmbătrânirea populației și de cheltuielile cu asigurările sociale.
Țări rău-platnice sau în faliment
La rândul său, Egiptul se confruntă în 2023 cu costuri abrupte de împrumut, 40% din veniturile sale fiind destinate rambursării datoriilor. Această țară are cea mai mare datorie de pe continentul african.
La fel ca Egiptul, mai multe economii emergente se confruntă cu mari probleme. De exemplu, Libanul este în faliment (nu-și poate onora datoriile - n. red) din 2020, iar Ghana a intrat în incapacitate de plată pentru cea mai mare parte a datoriei sale externe, pe fondul unei crize economice care se adâncesc.
Cum arată situația pe continente
Statele Unite au atât cea mai mare datorie, cât și cea mai mare datorie raportată la PIB în comparație cu alte regiuni, mai arată analiza visualcapitalist.com. Așa cum datoria SUA a crescut, la fel a crescut și datoria Canadei, ocupând locul 10 la nivel global în ceea ce privește datoria guvernamentală raportată la PIB.
În Asia și Pacific, nivelurile datoriilor sunt aproape de America de Nord. La 3,3% din totalul global, America de Sud are datorii de 3,2 trilioane de dolari. Pe măsură ce inflația a evoluat în scădere, câteva guverne au început deja să reducă ratele dobânzilor. În general, se preconizează că nivelul datoriei publice va rămâne ridicat în întreaga regiune. Nivelul datoriei a crescut rapid și în Africa, cu o medie de 40% din datoria publică deținută în valută străină, lăsând-o expusă fluctuațiilor cursului de schimb. O altă provocare este că ratele dobânzilor sunt, de asemenea, mai mari în regiune în comparație cu cele din economiile avansate, ceea ce crește costurile de plată a datoriei. Până în 2028, FMI estimează că datoria publică globală va depăși 100% din PIB, atingând niveluri observate doar în timpul pandemiei.