Unii sindicaliști susțin că noua Lege a salarizării ar putea fi la fel de inaplicabilă ca și cea anterioară, însă alții susțin că legea va rezolva multe probleme care au fost ascunse până acum și se va aplica în totalitate. Noua lege pare a rezolva în special problemele bugetului de stat, care a fost, de fapt, suprasolicitat până acum de zeci de mii de salarii mult mai mari decât ar fi trebuit să fie, dar care au fost ascunse. Rămân, totuși, nerezolvate multe inechități, la fel ca în cazul vechii Legi 284 din 2010.
În 2010, Legea 284 promitea o adevărată revoluție a sistemului de salarizare pentru bugetari, care să elimine inechitățile și să răsplătească fiecare lucrător pe măsura muncii depuse, dar legea nu s-a putut aplica în cei șapte ani care au urmat. După seria interminabilă de scandaluri și după 180 de amendamente acceptate la dezbaterile din cele două camere ale Parlamentului, mulți se așteaptă ca și noua lege să aibă aceeași soartă ca și Legea 284. Noua Lege a salarizării a fost votată ieri de Camera Deputaților și urmează să fie trimisă la promulgare. Prin eliminarea salariilor uriașe care au fost secrete până acum, la care se va adăuga și noul cod fiscal, care va transfera contribuțiile de la angajator la angajat, efortul bugetar ar putea fi mult mai mic decât cel despre care s-a vorbit, iar astfel nu ar exista nicio problemă pentru aplicarea ei, spun unii sindicaliști. “Legea are mai multe obiective, unele rostite, altele nerostite până acum. Primul, pe care l-am cerut și noi, este reducerea diferențelor între salariați, prin comprimarea ecartei din grila de salarizare de la 1 la 15 la 1 la 12. De asemenea, sistemul în sine este extrem de simplificat față de cel care stabilea nivelul de salarizare din Legea 284. Al doilea obiectiv a fost tăierea salariilor uriașe aflate în plată în prezent și nedeclarate. Sunt mii de situații în care există salarii de trei ori mai mari decât al președintelui României, ceea ce nu se va mai putea întâmpla, prin noua lege. Se adaugă un al treilea obiectiv, anume introducerea unui moment T zero al salarizării, prin care se vor putea elimina deciziile instanțelor și mai ales o decizie de anul trecut a Curții Constituționale, care duceau la creșterea a zeci de mii de salarii din sistemul bugetar, pentru a se elimina inechitățile, dar prin egalizarea cu salariile maxime din sistem”, a explicat, pentru Jurnalul Național, Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical. El mai spune că prin eliminarea salariilor foarte mari din sistem se va reduce foarte mult efortul bugetar calculat pentru noua lege.
Reguli noi, probleme vechi
Dumitru Costin mai spune, însă, că și noua lege creează dezechilibre, unul major fiind în Sănătate. „Creșterea salarială în avans pentru medici și asistente medicale va înseamna o reacție a celorlalte categorii profesionale, pentru că ei lucrează în echipă cu infirmieri, brancardieri și alte categorii de personal, care vor primi majorările peste patru ani, deci se vor produce tensiuni interne”, mai spune liderul BNS. Același lucru spun și polițiștii, care vor fi în continuare dezavantajați. „În Articolul 37, la aplicarea legii, găsim ca sistem de referință anul 2017, la nivelul de salarizare din luna decembrie, în loc de 2022, deci nu va putea fi aplicabilă legea. Este neoperabilă, cel puțin pentru polițiști. Mai mult, salariile ar scădea cu 1 sau 2 procente, după ce se vor aplica și prevederile noului Cod Fiscal, prin care contribuțiile trec de la angajator la angajat. Am făcut calcule cu mai mulți specialiști și asta rezultă. S-a dorit o lege pentru a elimina disfuncțiile și s-a făcut una care introduce mai multe disfuncții. Dacă președintele Iohannis o promulgă, rămâne doar varianta de a se ataca la Curtea Constituțională și va trebuie să cerem sprijinul partidelor din opoziție, pentru că noi nu o putem ataca la CCR”, a explicat, pentru Jurnalul Național, Dumitru Coarnă, președintele SNPPC.
Contractele secrete din UAT-uri
Președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, susține în continuare că noua Lege a salarizării este incorectă și va afecta în primul rând angajații din administrația publică, ale căror salarii vor fi stabilite de aleși. „Legea se aplică în primul rând aleșilor - primari viceprimari, parlamentari. Restul bugetarilor au toate șansele să li se aplice numai parțial și eșalonat pe mai mulți ani, din cauza grelei moșteniri sau a sindicatelor, cum se spune de obicei”, a declarat Hossu, pentru Jurnalul Național. Pe de altă parte, liderul BNS explică mecanismul acesta al stabilirii salariilor personalului din administrația locală printr-un fenomen mai puțin dezbătut, legat de abuzurile unor primari care și-au angajat consilieri cu salarii de câteva ori mai mari decât ale președintelui CJ. Mai mult, contractele angajaților și salariile uriașe nici măcar nu au folst declarate. „O problemă identificată anul trecut a fost refuzul unor conducători de Unități Administrativ Teritoriale de a transparentiza salariile în plată. Guvernul Cioloșa dat o Ordonanță de Urgență prin care obliga UAT-urile să-și înregistreze contractele de muncă în Revisal, dar ei au refuzat și au creat alt sistem, declarând contractele secret de serviciu”, spune Costin.
Noua Lege a salarizării va rezolva cel puțin problema angajaților din Unitățile Administrativ Teritoriale, adică din administrația locală. Chiar dacă se pune în continuare problema corectitudinii stabilirii veniturilor angajaților din primării și consilii județene, de către cei care conduc UAT-urile ca aleși, nu ca profesioniști, cel puțin se va putea stabili clar un nivel maxim de salarizare. Acest nivel nu mai poate depăși salariul viceprimarului, în primării, respectiv pe cel al vicepreședintelui de CJ, în consiliile județene. De asemenea, nici primarii nu vor mai putea avea salarii mai mari decât președinții CJ, pentru că deja au fost stabilite prin lege veniturile lor. „Am avut o problemă reală cu salariile în UAT-uri, iar acum înlocuim un tratament abuziv cu faptul că le dăm posibilitatea celor care conduc UAT-urile să stabilească ei grilele și ierarhiile salariale. Cine garantează că această evaluare va fi una corectă?”, spune Dumitru Costin.