Mâncarea ajunge la noi de obicei prin două variante: sistemul global industrial, care înseamnă fabrici, standarde şi trasee care traversează lumea dintr-o parte în alta, ceea ce include fermele, fabricile, transportul şi magazinele din care în final noi cumpărăm, şi apoi sistemul de mâncare locală, ceea ce înseamnă că aceasta e cultivată şi făcută aproape de casa ta.
“Eat local” a devenit un curent în ultimii ani, atât nutriţioniştii, cât și specialiștii în mediu studiind beneficiile consumului de alimente produse local și de sezon. Iar rezultatele sunt, în unele cazuri, uimitoare. De la păstrarea gustului, la încurajarea economiei, la reducerea semnificativă a poluării. E adevărat, ni se pare mai simplu să mergem săptămânal la marile magazine şi să cumpărăm de acolo tot, dar asta vine cu o serie de dezavantaje. Așa că iată 5 motive pentru care să mergeți la piață.
Mănânci mai sănătos și mai gustos
Produsele locale au, pe lângă toate celelalte avantaje, un gust mai bun. Gândiți-vă, de exemplu, la roșiile de sezon comparativ cu cele pe care le găsiți tot anul în marile magazine. Mâncarea produsă local este de obicei culeasă cu o zi, maximum două înainte de a fi vândută, în timp ce produsele aduse cu camionul sunt mult mai vechi și îşi pierd din nutrienți. Cercetătorii din Michigan au analizat cantitatea de vitamina C din broccoli-ul crescut în sezon și din cel crescut accelerat și au descoperit că în cazul celui din urmă cantitatea se reduce la aproape jumătate. Mai multe studii recente arată că distanța medie pe care o parcurge mâncarea înainte de a ajunge în farfuriile noastre depășește 2.000 de kilometri. În plus, așa se păstrează diversitatea genetică. În agricultura modernă, soiurile sunt alese în funcție de criterii comerciale, cele care se coc mai repede și care rezistă la transport. Doar puține dintre ele corespund acestor standarde. De asemenea, mâncarea produsă de către micii agricultori nu este modificată genetic. Deși biotehnologia a încercat să vândă fructe și legume modificate, asta se întâmplă acum doar în marile ferme. Producătorii locali nu au acces la astfel de semințe, iar mulți dintre ei nu le-ar folosi nici dacă le-ar avea. Mâncarea modificată genetic stârnește suficient de multe controverse încât să fim precauți, cel puțin, înainte de a o consuma. Un studiu făcut în 2009 în Austria a arătat, de exemplu, că șoarecii hrăniți cu porumb modificat genetic au făcut mult mai puțini pui decât cei alimentați normal.
Ajuți la creșterea economie
Produsele locale susțin fermierii și agricultura locală, ceea ce ajută și la refacerea comunităților și la apartenență, ceea ce în România, din păcate, e un sentiment care se pierde. Dacă fermele locale se dezvoltă, se creează și mai multe locuri de muncă, iar banii pe care îi investim rămân în comunitate.
Reduci consumul de plastic
Se folosește mult mai puțin ambalaj în cazul alimentelor de pe piața locală. Problema plasticului e una globală, care îngrijorează din ce în ce mai multă lume, dar consumul este în continuare uriaș: 160.000 de pungi de plastic sunt folosite în fiecare secundă! Din toată această cantitate, puțin sub 1% este reciclată. Ca o comparație, o tonă de plastic reciclat produce tot atâta energie cât ar produce 11 barili de petrol. Un supermarket din Noua Zeelandă a avut încasări mai mari cu 300% după ce au fost eliminate folia de plastic și tăvițele de polistiren în care erau vândute legumele și, astfel, clienții au fost atrași de miros.
Contribui la reducerea poluări
Transportul fructelor și legumelor duce, ca orice fel de transport făcut pe combustibil, la scăderea calității aerului. Produsele locale nu produc amprente de carbon atât de mari, nu sunt transportate peste mări şi oceane, nu se folosește atât de mult combustibil pentru ele. În plus, nu este nevoie nici de refrigerare, deci un consum semnificativ mai mic de energie electrică. Sunt studii care spun că 83% din amprenta de carbon vine din producerea alimentelor, în special prin creșterea și păstrarea acestora. Iar stocarea acestora este chiar mai poluantă decât transportul în sine.
Eviți mâncarea procesată, care creează dependență
Zahărul și sarea, folosite în exces, pot să creeze dependențe similare cu cele ale drogurilor. Ba mai mult, sunt cu atât mai periculoase cu cât nu sunt conștientizate. De multe ori, marile companii care produc alimente folosesc sarea drept conservant sau intensificator de culoare sau potențiator de aromă. Consumul excesiv de sare duce la boli grave, afectând inima, rinichii, creierul sau arterele. Pe termen lung, se poate ajunge la atacuri vasculare, de cord sau boli de rinichi. Zahărul este și el adăugat în exces, pentru că eliberează hormonul fericirii, iar producătorii doresc să te întorci la produsele lor.