În aceste condiții, este foarte important ca aerul pe care îl respirăm să fie cât mai puțin poluat, pentru a reduce riscurile bolilor respiratorii sau al altor afecțiuni cronice. Descoperă în rândurile următoare cum poate fi monitorizată calitatea aerului și care sunt principalii factori care ți-ar putea afecta sănătatea.
Cum se monitorizează calitatea aerului din spațiile închise
Ca și celelalte elemente care ți-ar putea afecta sănătatea, calitatea aerului poate fi analizată, monitorizată și îmbunătățită. La nivel mondial, există o preocupare tot mai intensă a cercetătorilor de a combate poluarea. Se fac cercetări încă din faza de proiectare a clădirilor moderne, iar arhitecții folosesc o mulțime de instrumente speciale de monitorizare. Spre exemplu, un anemometru profesional îi ajută să afle date extrem de importante legate de mișcarea curenților de aer, iar alte aparate de măsură pot ajuta la măsurarea umidității, temperaturii aerului și a suprafețelor sau localizarea scurgerilor.
Pot fi obținute informații clare privind calitatea aerului, iar dinamica poluanților, generarea de nanoparticule și alte măsurători îi ajută pe experți să dezvolte sisteme de ventilație inteligente. Acestea sunt special concepute pentru a asigura cea mai bună circulație a aerului din interior. Din păcate, nu se pune întotdeauna suficient accent pe aceste detalii. Tindem să acordăm o mai mare importanță achitării facturilor lunare, dar uităm faptul că nu primim și facturi de sănătate pentru afecțiunile asociate aerului poluat.
Care sunt cele mai frecvente afecțiuni cauzate de poluarea aerului din spațiile închise
Calitatea aerului are impact direct asupra sănătății și poate provoca afecțiuni respiratorii și cardiovasculare atât în rândul copiilor, cât și al persoanelor în vârstă. Sistemul Național de Sănătate din Anglia (NHS) estimează aproximativ 24.000 de decese premature în fiecare an și cheltuieli de peste 20 de miliarde de lire sterline cauzate de calitatea slabă a aerului. Eliminarea poluanților aduce beneficii atât în privința sănătății publice, cât și a mediului. Pentru țara noastră nu sunt studii la fel de riguroase, dar situația nu poate fi în niciun fel mai bună.
Cele mai frecvente afecțiuni generate de poluarea aerului din spațiile închise sunt următoarele:
- boli respiratorii;
- complicații la nivelul plămânilor și inimii;
- tuse;
- intoxicare cu monoxid de carbon;
- dureri de cap;
- reacții alergice moderate sau severe;
- astm;
- cancer;
- oboseală;
- boli de piele.
Care sunt poluanții din spațiile închise
În aerul din case, birouri și alte spații publice există o mulțime de elemente poluante. În rândul acestora sunt incluși compușii organici volatili, fumul pasiv, radonul, dioxidul de azot, particulele de plumb, azbestul sau alte materiale de construcție și, nu în ultimul rând, mucegaiul.
Poluanții pot fi atât organici, cât și produși de oameni. Aparatele casnice care nu sunt eficiente din punct de vedere energetic ar putea produce poluanți chimici, iar zonele umede, precum podurile și subsolurile, vor produce mucegai și condens. De asemenea, fumul pasiv are un impact negativ asupra sănătății. Poluarea din marile orașe are efecte și asupra calității aerului din interior. Birourile, locuințele și celelalte spații interioare sunt afectate de noxele produse de mijloacele de transport, de materialele de construcții și poluanții naturali.
Așadar, există o mulțime de inamici invizibili în aerul pe care îl respirăm în fiecare zi. Pentru a putea preveni eventualele afecțiuni de sănătate, este important să monitorizezi calitatea aerului din locuință și să îți iei măsuri din timp.
Sursa foto: Shutterstock