Copii cu dizabilități sau copii abandonați, perfect sănătoși, sunt victime ale unui sistem de așa-zisă protecție din partea statului, fără ca vreo autoritate să intervină. Și bătrânii care ajung în astfel de centre ale statului sunt victime ale aceluiași tratament. Din când în când se produc descinderi ale DIICOT, atunci când polițiștii de la Crimă Organizată strâng suficiente probe pentru a-i acuza de trafic de minori și proxenetism pe unii dintre directori și șefi de centre de plasament. Dar lucrurile revin imediat la starea inițială, după cel mult două săptămâni de scandal mediatic și audieri. Directorii mutați disciplinar pentru cel mult șase luni își reiau posturile și vechile activități, până la noi descinderi.
Șefii centrelor de plasament și directorii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului (DGASPC) rămân în funcții, indiferent câte abuzuri sunt descoperite anual în fiecare județ și indiferent cât de mari sunt scandalurile în presă. Sistemul DGASPC a fost construit în așa fel încât să nu poată fi afectat prea mult de intervenția polițiștilor sau a Ministerului Muncii. Numirile în funcții de conducere sunt politice, făcute de conducerea Consiliilor Județene, iar sindicaliștii din sistem spun că și criteriile de eligibilitate pentru candidatura la examenele pentru ocuparea posturilor sunt făcute de comisii în așa fel încât să poată candida numai șefii aflați deja în funcții. Și angajații fără funcții de conducere, care sunt susținuți de șefi, se pot întoarce în funcții după ce sunt concediați, dacă au făcut abuzuri grave. Un exemplu este cel al unei asistente de la căminul de bătrâni „Sfânta Maria”, din Craiova, care a rupt mâna unei bătrâne, în ianuarie 2013. „Cea care a bătut-o a fost reangajată de domnul director (al DGASPC Dolj, Florin Stancu, n.r.) la opt luni de la desfacerea contractului de muncă, deși are dosar penal. I-a găsit un loc la un centru pentru copii cu autism. Dosarul e în continuare la Parchet și nu a început procesul în doi ani. Au spus despre bătrână că e nebună, dar nu e adevărat. Asta spun despre toți, atunci când sunt prinși că-i maltratează”, ne-a mărturisit unul dintre asistenţii sociali. Alt exemplu celebru este în județul Dâmbovița, unde, la centrul de plasament „Floare de Colț”, de la Târgoviște, au fost mai multe anchete și descinderi ale DIICOT. O adolescentă a fost găsită moartă, anul acesta, după ce a fugit din centrul de plasament, pentru că era obligată să se prostitueze. Nimeni din conducere nu a fost schimbat din funcție, iar o angajată acuzată de racolarea minorelor pentru rețelele de proxeneți a primit o minimă sancțiune și chiar i s-a inventat un post de „copiator xerox”, pe durata anchetei. Un alt caz care a provocat scandal mediatic anul trecut este în Sectorul 6 al Capitalei, unde un copil cu dizabilități a fost legat cu lanțul de ușa de la intrarea în centrul care ar fi trebuit să-i ofere protecția. Directoarea a fost mutată la alt centru, apoi s-a întors pe același post, după șase luni.
Istoria se repetă. Fără reacție
Un caz asemănător este la Caracal. Zaharia Daniela Mirela, fosta șefă a centrului Sf. Mihail, a fost mutată, în luna mai, la centrul Sf. Nicolae – tot din Caracal, tot pe post de șef de centru -, după ce Ministerul Muncii a trimis acolo Corpul de control și a desco-perit multe nereguli. Astăzi, Zaharia Daniela Mirela va redeveni directoarea centrului de la care a fost înlăturată, pentru că va da examen scris pentru ocuparea postului, fiind candidat unic.
Tot ea era directoarea centrului și anul trecut, când o adolescentă cu probleme psihice a fost maltratată, drogată și legată de pat, în cămașă de forță, la același centru de plasa-ment. Cazul a fost intens dezbătut de mass-media, dar directoarea a scăpat doar cu o reducere cu 5% a salariului pe o lună, ca unică sancțiune. Scandalul mediatic în care a fost implicată direc-toarea centrului Sf. Mihail nu o împiedică să participe ca singur candidat la examenul pentru ocuparea postului de director. Nici conducerea DGASPC sau a Autorității Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului și Adopţie (ANPDCA), din Minis-terul Muncii, nu par a avea ceva împotriva revenirii în funcție a celei care a fost mutată disciplinar - ca șefă a altui centru - în luna mai a acestui an. Gabriela Coman, șefa ANPDCA, nu a răspuns solicitării Jurnalului Național de a comenta această situație.
Numiri pe criterii politice
Mecanismul funcționează în același fel în toate județele, pentru că directorii de DGASPC sunt instalați politic, de șefii Consiliilor Județene, iar autoritatea din cadrul Ministerului Muncii, care ar trebui să coordoneze activitatea acestor direcții, nu mai are atribuții în privința numirii sau destituirii celor care conduc direcțiile sau centrele de plasament. Dar, indiferent de culoarea p o l i t i c ă a conducerii Consiliilor Județene, abuzurile sunt aceleași. „Directorii de DGASPC se joacă efectiv cu aceste funcții. Sunt numiți politic și au rămas de cel puțin zece ani în funcții. Federația noastră a cerut Ministerului Muncii depolitizarea managerilor și scoaterea lor din subordinea Consiliilor Județene, care plătesc doar 10% din bugetul DGASPC-urilor. Cred că aceste funcții de conducere ar trebui să fie în subordinea agențiilor de plăți”, spune Gabriel Chifu, secretar general al federației sindicale PUBLISIND. Sindicaliștii mai spun că cei ajunși în funcții de conducere își terorizează angajații și le interzic să vorbească despre problemele grave din centrele de plasa-ment sau despre alte abuzuri făcute de conducerile DGASPC-urilor, sub amenințarea desfacerii contractului de muncă în mod abuziv sau a desființării posturilor. Nimeni nu-i poate înlătura din funcții. „La un singur centru de plasa-ment din județul nostru au fost depuse două dosare, dar unul a fost respins de comisie, pentru că nu îndeplinea criteriile. Cei mai mulți se prezintă la examen ca unici candidați, fără concurență, pentru că sunt făcute criteriile astfel încât să corespundă cu CV-urile actualilor șefi”, spune un sindicalist din sistem.
Metoda banilor întorşi la partide
Întregul mecanism DGASPC ar avea la bază rularea unor sume fabuloase, prin intermediul DGASPC-urilor, bani care se întorc, prin inginerii financiare, la partidele politice care au numit directorii în funcții. „De ce trebuie să fie centralizată aprovizionarea în DGASPC? De ce nu se acceptă ordonatori de credite secundari și terțiari? Dacă ar face asta, le-ar lua pâinea de la gură și nu ar mai avea niciun interes directorii să stea în funcții. Totul e legat de bani. Ce caută la Vaslui sau la Iași 2.500 de angajați sau la Dolj 1.500, cei mai mulți fiind la birouri? Au venit sute de oameni, pe salarii de 5.000-6.000 de lei, în mod absolut nejustificat. Pe cheltuieli materiale sunt raportate anual sume colosale, care nu se justifică. I-am scris și premierului Cioloș toate aceste lucruri, dar nu m-a băgat în seamă”, mai spune sindicalistul.
Anul trecut, angajații centrelor de plasament din subordinea DGASPC Olt s-au adresat autorităților cu reclamații la adresa fostului director al Direcției, cel care trebuie să ia măsuri împotriva șefilor de centre, dar care le este coleg de partid și – spun angajații – partener de afaceri pe banii statului.
Numărul sesizărilor pe care angajații le trimit către ministrul Muncii, către ANPDCA, Guvern și chiar Poliție este foarte mare, dar răspunsurile sunt mereu aceleași: tăcere! Miniștrii Muncii vin și pleacă, iar problemele DGASPC-ului rămân aceleași. La fel și directorii și șefii de centre.
Moarte şi disperare
Un caz cutremurător a fost sinuciderea celor doi adolescenți de la centrul de plasament din Craiova, în decembrie 2015, din cauza deciziilor luate de către cei care ar trebui să-i protejeze. La numai o lună de la ancheta poliției și a Minis-terului Muncii la centrul de plasament din Craiova unde cei doi adolescenți s-au sinucis, un prieten al celor doi, Viorel Pătrașcu (foto), cerea ajutor, din același centru. Tânărul de 26 de ani, student la Mecatronică, spunea că a ajuns la capătul puterilor și se va sinucide. Directorul DGASPC Dolj, Florin Stancu, a declarat atunci, pentru Jurnalul Național, că tânărul nu este, de fapt, student, ci elev la o școală postliceală, deși existau toate documen-tele doveditoare de la Universitatea din Craiova, care atestau spusele tânărului. Mai mult, directorul Stancu a susținut că Direcția nu ar fi avut niciodată intenția să-l arunce-n stradă, ci chiar tânărul ar fi formulat cererea de a fi lăsat fără un acoperiș deasupra capului și fără niciun sprijin, deși Viorel Pătrașcu a pierdut un an de facultate pentru că a fost nevoit să învețe și Drept civil, pentru a se putea apăra singur în instanță, împotriva DGASPC Dolj. Directorul Florin Stancu este încă în funcție. În ultimii zece ani, el a avut și funcția de președinte al Consiliului Județean Dolj și secretar general al CJ, dar și-a păstrat și funcția de director al DGASPC.