Statul va trebui să împrumute peste 33 de miliarde de lei în acest an pentru a acoperi deficitul bugetar estimat la 2,96% din PIB. În plus, datorii de 32,63 miliarde de lei vor ajunge la scadenţă între februarie şi decembrie 2017 şi urmează să fie rostogolite prin planificarea unor noi licitaţii de titluri de stat.Tot în acest an, va începe şi rambursarea împrumutului luat de la Comisia Europenă ca parte din împrumutul FMI-UE-Banca Mondială din anul 2009. După ce partea FMI a fost achitată, mai avem de rambursat Comisiei Europene 1,2 miliarde de euro, în 2017, 1,4 miliarde în 2018, iar în 2019 un alt miliard de euro. Deci, una peste alta, România va trebui să împrumute minimum 60 de miliarde de lei şi 1,2 miliarde de euro pentru ca statul să poată să funcţioneze şi să-şi onoreze obligaţiile asumate.
Ministerul de Finanţe a publicat, ieri, pe site proiectul de buget pentru 2017. Acesta estimează venituri în sumă de 116,4875 miliarde de lei şi cheltuieli în valoare de 149,6004 miliarde de lei. Cum veniturile estimate nu acoperă cheltuielile planificate, statul român trebuie să împrumute diferenţa de 33,1129 miliarde de lei rezultată din calcule. Valoarea este mai mare cu 4,6574 miliarde de lei decât anul trecut.
Construcţia proiectului de buget pe anul 2017 are la bază o creştere economică de 5,2%, un deficit bugetar (cash) estimat la 2,96% din PIB şi o inflaţie medie anuală de 1,4%, conform Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2017 şi proiecţia acesteia pe anii 2018-2020, publicat luni pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Potrivit documentului, Produsul Intern Brut (PIB) pentru 2017 este estimat la 815,195 miliarde de lei, cursul mediu lei/euro este prognozat la 4,46, iar câştigul salarial mediu lunar la 2.274 lei. Se aşteaptă o majorare a numărului de salariaţi de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei şomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017.
Totodată, reprezentanţii MFP precizează că, în 2017, Ministerul Apărării Naţionale va avea un buget care reprezintă 2% din PIB şi că majorările salariale de anul acesta se regăsesc în creşterea bugetelor Ministerelor Educaţiei Naţionale, al Muncii şi Justiţiei Sociale, al Culturii şi Identităţii Naţionale, dar şi în cel al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Casa de Pensii are un buget mai mare cu 8% ca urmare a creşterii punctului de pensie, a pensiei minime şi a scutirii de impozit şi de la plata contribuţiilor la sănătate.
Pe cadrul bugetar al Uniunii Europene pentru 2014-2020, MFP estimează fonduri europene pentru politica de coeziune în valoare de 4,441 miliarde de euro, iar pentru agricultură 1,18 miliarde de euro pentru Programe Naţionale de Dezvoltare Rurală şi 1,8 miliarde de euro pentru fermieri, în cadrul politicii agricole comune.
Proiectul de buget mai prevede şi o creştere importantă a contribuţiei la PIB a industriei, însă Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR, spune că datele privind creşterea industriei sunt nerealiste. “Din punctul meu de vedere, creşterea de la 0,6% din PIB la 1,4% a industriei este un mare semn de întrebare, fiindcă cererea internă scade, deci industria ar trebui să crească pe baza exporturilor”.
Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei Uniunii Europene, este estimată, în 2017, la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.
Cabinetul Grindeanu pariază pe o creştere economică de 5,2% care vine din consum, investiţii şi din industrie. Însă calculelele ar putea fi date peste cap dacă veniturile bugetare nu vor fi la nivelul prognozat, caz în care se va tăia masiv de la investiţii.
Titluri de stat, scadente în 2017
Datele Băncii Naţionale arată că 17 emisiuni de titluri de stat vor ajunge la scadenţă până la finele anului şi vor trebui rostogolite prin planificarea altor licitaţii. Vârfurile împrumuturilor vor fi în lunile iulie şi iunie când statul va trebui să împrumute 8 miliarde de lei plus dobânzi aferente de 5,9% pe an, respectiv 7,84 miliarde de lei plus dobânzi de 6,75% pe an. Deja în luna ianuarie Ministerul Finanţelor Publice a luat împrumuturi de 3,415 miliarde de lei de la băncile comerciale. Valoarea totală a împrumuturilor de pe piaţa internă sare de 60 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă 7,5 milioane de lei pe oră.